lăcomire sf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ri / E: lăcomi] (Înv) 1 Poftă nestăpânită. 2 Râvnire la ceva ce aparține altcuiva. 3 Dorință nestăpânită de a aduna, de a acapara. 4 Necumpătare. 5-6 (Reg) Râvnire (la dragostea sau) la favoarea cuiva. 7 Atracție puternică față de cineva. corectat(ă)