LIC(O)- elem. „lup”. (< fr. lyc/o/-, cf. gr. lycos)

LICO- elem. lic(o)-.

LICO- „lup”. ◊ gr. lykos „lup” > fr. lyco-, engl. id., it. lico- > rom. lico-. □ ~id (v. -id), adj., cu înfățișare de lup; ~podiu (v. -podiu), s. n., plantă criptogamă care, prin forma sa, se aseamănă cu un picior de lup.

LIC-, v. LICO-. □ ~antrop (v. -antrop), s. m. și f., persoană care suferă de licantropie; ~antropie (v. -antropie), s. f., alienație mintală în care bolnavul se crede transformat în lup; ~odont (v. -odont), adj., cu dinți de lup; ~orexie (v. -orexie), s. f., foame excesivă.