9 definiții pentru licăritor licuitor licuitoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LICĂRITÓR, -OÁRE, licăritori, -oare, adj. Care licărește. – Licări + suf. -tor.

LICĂRITÓR, -OÁRE, licăritori, -oare, adj. Care licărește. – Licări + suf. -tor.

licăritor, ~oare a [At: LM / V: (înv) licui~, licuitoriu / Pl: ~i, ~oare / E: licări1 + -tor] 1 (D. surse de lumină) Care emite o lumină slabă, difuză sau intermitentă. 2 (D. obiecte, suprafețe etc.) Care reflectă lumina Si: lucitor, sclipitor, strălucitor.

LICĂRITÓR, -OÁRE, licăritori, -oare, adj. Care licărește. Deasupra satului pluteau leneși nori negri, înghițind stelele licăritoare. V. ROM. februarie 1952, 118. [Papagalul] ofta prelung, deschizîndu-și arare licăritorul iris de aur subt greaua pleoapă. ANGHEL, PR. 46. Văd cum se sting licăritoare astre. MACEDONSKI, O. I 111.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

licăritór adj. m., pl. licăritóri; f. sg. și pl. licăritoáre

licăritór adj. m., pl. licăritóri; f. sg. și pl. licăritoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LICĂRITÓR adj. lucitor, scânteietor, v. sclipitor.

LICĂRITOR adj. lucitor, scînteietor, sclipitor, (astări rar) sclipind, (pop. și fam.) sclipicios, (înv.) scînteind, scînteios. (O lumină ~.)

Intrare: licăritor
licăritor adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • licăritor
  • licăritorul
  • licăritoru‑
  • licăritoare
  • licăritoarea
plural
  • licăritori
  • licăritorii
  • licăritoare
  • licăritoarele
genitiv-dativ singular
  • licăritor
  • licăritorului
  • licăritoare
  • licăritoarei
plural
  • licăritori
  • licăritorilor
  • licăritoare
  • licăritoarelor
vocativ singular
plural
licuitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
licuitoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

licăritor licuitor licuitoriu

  • 1. Care licărește.
    exemple
    • Deasupra satului pluteau leneși nori negri, înghițind stelele licăritoare. V. ROM. februarie 1952, 118.
      surse: DLRLC
    • [Papagalul] ofta prelung, deschizîndu-și arare licăritorul iris de aur subt greaua pleoapă. ANGHEL, PR. 46.
      surse: DLRLC
    • Văd cum se sting licăritoare astre. MACEDONSKI, O. I 111.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Licări + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09