Definiția cu ID-ul 1248014:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LEȘUITOR s.m. (Trans. SV) Pînditor. Puind leșuitori sâ-l omoară. N. TEST. (1648). Etimologie:, leșui + suf. -tor. Vezi și aleș, aleșui, leașnic, leș, leșui, leșuitură. Cf. leașnic (1).