Definiția cu ID-ul 712439:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
leucă, leuci, s.f. – Partea carului, format dintr-un lemn încovoiat, ce leagă osia de loitră. – Din germ. Leichse, prin intermediul magh. löcs (Cihac, Tiktin, Scriban, cf. DER).