5 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sugel sm [At: LB / V: (reg) sâng~, sujir / Pl: ~ei / E: cf lat sigillum, it sugello cf și sânge] 1 (Med; pop) Panarițiu. 2 (Buc) Bătătură1 (6). 3 (Bot; reg; șîc ~-roșu) Urzică-moartă (Lamium purpureum). 4 (Bot; rar) Urzică-moartă (Lamium maculatum). 5 (Îc) ~-alb Plantă erbacee cu frunze pețiolate și flori albe Si: urzică-moartă, (reg) fața-mâței, mierea-ursului-cu-flori-bălăi, urzică-albă, urzică-creață, urzică-moartă-albă, urzică-surdă, urzici-mortărețe (Lamium album). 6 (Reg; îc) ~-galben Gălbiniță (Laleobdolon luteum). 7 (Reg; îc) ~-roșu Tătăneasă (Symphytum officinale). 8 (Bot; reg) Ciuboțica-cucului (Primula veris).

zábră sf [At: BORZA, D. 73 / V: (reg) zeábră, zeábre, zébre, zebreá / Pl: ~re / E: ns cf zebră] 1 Plantă erbacee din familia labiatelor cu frunze ascuțite sau ovale, cu flori liliachii sau roz și cu pete purpurii, care crește prin locuri umede în păduri, în tufișuri sau prin grădini Si: (reg) urzică moartă (Galeopsis pubescens). 2 (Bot; reg) Cânepiță (Galeopsis speciosa). 3 (Bot; reg) Tapoșnic (Galeopsis laudanum). 4 (Bot; reg; îf zeabră, zebre, zebrea) Lungurică (Galeopsis tetrahit). 5 (Bot; reg; îf zebrea) Gălbiniță (Lamium galeobdolon).

SUGÉL, sugei, s. m. 1. Mică plantă erbacee cu miros neplăcut, cu flori purpurii, trandafirii sau albe (Lamium purpureum).Sugel alb = plantă erbacee cu frunze pețiolate și flori albe (Lamium album). ◊ Compus: sugel-galben = plantă erbacee cu frunzele pețiolate și flori galbene-aurii (Galeobdolon luteum). 2. (Pop.) Panarițiu. – Lat. sigillum (după suge).

URZÍCĂ, urzici, s. f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri urticanți, folosite în industria textilă, în medicină și în alimentație (Urtica); plantă din acest gen. ◊ Compus: urzică-moartă = plantă erbacee medicinală cu flori roșii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Țesătură fabricată din fibrele urzicii (1), din care se confecționează saci. 3. Compus: (Zool.) urzică-de-mare = nume dat mai multor specii de actinii ale căror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica).

SUGÉL2 ~i m. pop. Inflamație purulentă a țesuturilor degetelor; panarițiu. /<lat. sigillum

SUGÉL1 ~i m. Plantă erbacee rău mirositoare, cu tulpina în patru muchii, cu frunze de forma inimii și flori roșii. * ~-alb sugel cu flori albe sau albe-gălbui. ~-galben sugel cu flori galbene-aurii. /<lat. sigillum

URZÍCĂ ~ci f. 1) Plantă cu tulpina erectă, având frunze opuse, inegal dințate, acoperite (ca și tulpina) de peri urticanți, folosită în industria textilă, în medicină și ca aliment. ◊ ~-moartă plantă erbacee asemănătoare cu urzica, dar cu peri neurticanți și cu flori albe sau roșii-purpurii. 2) Țesătură pentru saci, confecționată din fibrele unei astfel de plante. [G.-D. urzicii] /<lat. urdica


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sugél s. m., pl. sugéi, art. sugéii

urzícă s. f., g.-d. art. urzícii; pl. urzíci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUGÉL s. (BOT.) 1. (Lamium purpureum) urzică moartă, (reg.) țigancă. 2. sugel-alb (Lamium album) = urzică moartă, (reg.) fața-mâței, urzică albă, urzică creață. 3. sugel-galben (Galeobdolon luteum) = (reg.) gălbiniță.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LAMIUM L., SUGEL, URZICĂ MOARTĂ, fam. Labiatae. Gem originar din Europa, Asia și nordul Africii, cca 45 specii, erbacee, anuale sau perene, majoritatea cu tulpini patrunghiulare, cu frunze lipsite de stipele. Flori hermafrodite, caliciu cu 5 dinți, corolă bilabiată, labiul superior boltit, cel inferior cu 2 lobi mici, laterali, uneori lipsesc, lobul mijlociu invers-cordiform, 14 stamine.

Brillantaisia lamium Benth. Specie care înflorește din apr. pînă în aug.-sept. Flori (caliciul cu lacinii înguste, asemănătoare) mari, roșii-purpur, în paniculă terminală, ramificată. Plantă erbacee, cu frunze ovate, nedentate.

Lamium album L. Specie care înflorește primăvăra-vara. Flori albe (4 stamine cu antere păroase), dispuse 6-12 pe un peduncul. lucios, în axa frunzei. Frunze ovat-ascuțite, lungi de cca 6,5 cm, crenate. Plantă erbacee, perenă, meliferă, cu tulpină 4-unghiulară, pubescentă.

Lamium galeobdolon (L.) Crantz (syn. Galeobdolon luteum Huds.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori galbene-luminos (4 stamine cu anterele glabre), dispuse cîte 6 în verticil, pe un peduncul lucios, în axa. frunzelor. Frunze ovat-ascuțite, punctate, pețiolate. Plantă erbacee, perenă.

Lamium maculatum L. Specie care înflorește, primăvara-vara. Flori roșii-carmin (antere roșii la negru-maro, păroase) dispuse pe un peduncul. Frunze cordiforme cu dungi, argintii. Plantă perenă.

Intrare: Lamium (gen de plante)
Lamium (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Lamium
Intrare: Brillantaisia lamium
Brillantaisia lamium park  nomenclatura binară
compus
  • Brillantaisia lamium
Intrare: Lamium album
compus
  • Lamium album
Intrare: Lamium galeobdolon
Lamium galeobdolon park  nomenclatura binară
compus
  • Lamium galeobdolon
Intrare: Lamium maculatum
Lamium maculatum park  nomenclatura binară
compus
  • Lamium maculatum