2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LAMBÉRT, lamberți, s. m. (Fiz.) Unitate (tolerată) de măsură a luminanței. [Abr.: L] – Din fr. lambert, germ. Lambert.

LAMBÉRT, lamberți, s. m. (Fiz.) Unitate (tolerată) de măsură a luminanței. [Abr.: L] – Din fr. lambert, germ. Lambert.

lambert sm [At: DEX2 / S și: (abr) L / Pl: ~rți / E: fr lambert, ger Lambert] (Fiz) Unitate tolerată de măsură a luminanței.

LAMBÉRT s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru luminanță, egală cu radiația unei surse de lumină care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm2 din suprafața ei. [< fr. lambert, cf. Lambert – fizician german].

LAMBÉRT s. m. unitate de măsură pentru luminanță, egală cu radiația unei surse de lumină care emite un flux luminos de un lumen pentru fiecare cm2 din suprafața ei. (< fr. lambert)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lambért s. m., pl. lambérți; simb. la

lambért s. m., pl. lambérți; simb. la


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LAMBERTI, Niccolò (zis il Pela) (1370-1451), sculptor și arhitect italian. A cultivat neoclasicismul gotic, caracteristic sculpturii florentine de la sfârșitul sec. 13. Și-a desfășurat activitatea mai întâi la Florența („Sfântul Luca”, „Sfântul Marcu”), apoi la Veneția („Sfântul Marcu venerat de îngeri”, unele dintre statuile aflate în planul superior al bisericii San Marco), unde se afirmă și ca arhitect (i se atribuie altarul din Palatul Ducal).

LAMBERT, Johann Heinrich (1728-1777), fizician, astronom, matematician și filozof german de origine elvețiană. A lucrat la Berlin sub patronajul regelui Frederic II cel Mare (din 1764). Unul dintre întemeietorii fotometriei („Fotometria”) și ai pirometriei („Pirometria”). A pus bazele trigonometriei sferice, formulând cele două principii fundamentale ale acesteia (Legile lui L.), pe care a aplicat-o în domeniul cartografiei. Precursor al geometriei neeuclidiene („Teoria paralelelor”), și, alături de Leibniz, al logicii simbolice moderne („Noul Organon”), fiind unul dintre principalii reprezentanți ai raționalismului german. A demonstrat iraționalitatea numărului π (1768). Contribuții în astronomie privind orbitele cometelor și formarea Universului. În cinstea sa, o unitate de măsură a strălucirii îi poartă numele.

LAMBERT, ghețar în E Antarcticei; 450 km lungime (cel mai lung din lume); 30-120 km lățime; 20 mii km2. Se termină în ghețarul de șelf Amery din Oc. Indian.

LAMBERT (< fr., germ. {i}; {s} n. pr. J.H. Lambert) s. m. Unitate de măsură a strălucirii (simbol: La), în afara sistemului internațional (SI), egală cu 1/π Cd/cm2 (candelă pe cm2).

LAMBERT (c. 635-c. 706), teolog german. Episcop de Maastricht. S-a consacrat luptei împotriva cultelor păgâne existente în regiune. Asasinat la Liège. Canonizat. Comemorat la 27 aug. și 17 sept.

Intrare: lamberti
lamberti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lambert
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lambert
  • lambertul
  • lambertu‑
plural
  • lamberți
  • lamberții
genitiv-dativ singular
  • lambert
  • lambertului
plural
  • lamberți
  • lamberților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lambert

  • 1. fizică Unitate (tolerată) de măsură a luminanței.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. simbol la
    surse: DOOM 2 DOR

etimologie: