LAGRANGE [lagrã:ʒ], Joseph Louis, conte de (1736-1813), matematician și mecanician francez. Prof. la Școala Regală de Artilerie și fondator al Academiei de Științe din Torino. Prof. la Academia de Științe din Berlin (unde i-a succedat lui Euler ca director al Secției de Matematică, 1766-1787) și apoi la Școala Normală și Școala Politehnică din Paris (din 1797). A pus bazele mecanicii analitice („Mecanica analitică”) și ale calcului variațional, ocupându-se îndeosebi de integrarea ecuațiilor cu derivate parțiale („Teoria funcțiilor analitice”). Contribuții la teoria numerelor, în trigonometria sferică, mecanica cerească și analiza numerică („Tratat de rezolvare a ecuațiilor numerice de toate gradele”), unde a introdus polinoamele de interpolare care-i poartă numele. A studiat mișcarea planetelor sistemului solar, în special sateliții lui Iupiter. Președinte al comisiei de introducere a sistemului metric (1793).