*lacúnă f., pl. e (lat. lăcúna, d. lacus, lac; it. lacúna și lagúna). Lagună (Rar). Fig. Spațiŭ gol în continuitatea unuĭ corp (de ex., în țesutu celular al plantelor acŭatice). Lipsă, întrerupere într’un text, într’o serie: lacunele Analelor luĭ Tacit. Lipsă, defect: această lege are marĭ lacune.