4 definiții pentru lăudătoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂUDĂTÓR, -OÁRE, lăudători, -oare, s. m. și f. Persoană care laudă. ◊ Expr. A-i fi murit (cuiva) lăudătorii, se spune ironic despre cineva sau cuiva care se laudă singur. [Pr.: lă-u-] – Lat. laudatorius sau lăuda + suf. -ător.

LĂUDĂTÓR, -OÁRE, lăudători, -oare, s. m. și f. Persoană care laudă. ◊ Expr. A-i fi murit (cuiva) lăudătorii, se spune ironic despre cineva sau cuiva care se laudă singur. [Pr.: lă-u-] – Lat. laudatorius sau lăuda + suf. -ător.

LĂUDĂTÓR, -OÁRE, lăudători, -oare, s. m. și f. Persoană care laudă. ◊ (Mai ales în expr.) A-i muri (cuiva) lăudătorii, se spune despre cineva care se laudă singur. – Pronunțat: lă-u-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lăudătoáre (lă-u-) s. f., g.-d. art. lăudătoárei; pl. lăudătoáre

lăudătoáre s. f. (sil. lă-u-), g.-d. art. lăudătoárei; pl. lăudătoáre

Intrare: lăudătoare
  • silabație: lă-u- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăudătoare
  • lăudătoarea
plural
  • lăudătoare
  • lăudătoarele
genitiv-dativ singular
  • lăudătoare
  • lăudătoarei
plural
  • lăudătoare
  • lăudătoarelor
vocativ singular
  • lăudătoare
  • lăudătoareo
plural
  • lăudătoarelor

lăudător, -oare lăudătoare

  • 1. Persoană care laudă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. expresie A-i fi murit (cuiva) lăudătorii, se spune ironic despre cineva sau cuiva care se laudă singur.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • limba latină laudatorius
    surse: DEX '09 DEX '98
  • lăuda + sufix -ător.
    surse: DEX '09