3 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lăture sf vz lătură

ALĂTURÁ, alắtur, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza alături, a (se) apropia mult; a (se) alipi. ♦ Tranz. A adăuga, a anexa. ♦ Tranz. Fig. A compara, a confrunta. ♦ Refl. A adera la o cauză, la o mișcare etc. [Var.: lăturá vb. I] – Din alături.

ALĂTURÁ, alắtur, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza alături, a (se) apropia mult; a (se) alipi. ♦ Tranz. A adăuga, a anexa. ♦ Tranz. Fig. A compara, a confrunta. ♦ Refl. A adera la o cauză, la o mișcare etc. [Var.: lăturá vb. I] – Din alături.

LĂTURÁ vb. I v. alătura.

LĂTURÁ vb. I v. alătura.

LĂTÚRĂ, lături, s. f. (Mai ales la pl.) Apă murdară rămasă după spălat. ♦ Resturi de mâncare muiate în apă, folosite ca hrană pentru porci. ♦ (Depr.) Mâncare rău gătită, fără gust, urâtă la aspect, de proastă calitate. – Probabil lat. *lavaturae (< lavare „a spăla”) sau din la3.

alăturá [At: M. COSTIN, ap. LET. I, 315/4 / Pzi: alătúr, -réz / E: alături] 1-2 vtr A (se) așeza alături Si: alipi (1-2). 3-4 vtr (Înv) A (se) învecina. 5-6 vtr (Înv) A (se) apropia de ceva. 7 vt (Înv) A adăuga. 8 vr (Înv) A adera la o cauză, la o mișcare. 9 vt A compara.

lătura vtr [At: TEODORESCU, P. P. 603 / Pzi: ~rez / E: latură] (Pop) 1-2 A (se) apropia de... 3-4 A (se) așeza alături de...

lătu sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 262 / V: (rar) ~re / Pl: ~ri, (rar) ~re / E: ml *lavatura] 1 (Mpl) Apă care a rămas de la spălatul vaselor, rufelor sau în care s-a spălat cineva Si: spălături, zoaie. 2 (Mpl; pex) Hrană pentru porci din apă rămasă de la spălatul vaselor și din resturi de la mâncare. 3 (Mpl; pex) Resturi nefolositoare Si: gunoi, murdărie, (reg) hâlbe. 4 (Fig) Mâncare gătită, cu un aspect urât și fără gust. 5 (Reg) Vin slab, de proastă calitate Si: poșircă. 6 (Trs) Rest care rămâne în cazane după fierberea fructelor pentru țuică.

LĂTÚRI s. f. pl. Apă murdară în care s-au spălat vasele, rufele sau în care s-a spălat cineva; zoaie, spălaturi. ♦ Resturi de mâncare muiate în apă, folosite ca hrană pentru porci. ♦ Fig. Mâncare rău gătită, fără gust, urâtă la aspect, de proastă calitate. – Probabil lat. lavaturae (din lavare „a spăla”) sau din la3.

ALĂTURÁ, alătúr, vb. I. 1. Tranz. A pune unul lîngă altul, a face să stea alături. Șapte buți alătura... Și din gură iar striga... TEODORESCU, P. P. 654. ♦ (Cu privire la un act sau un document) A anexa. Alăturăm planul lucrării. 2. Refl. (Urmat de determinări în dativ sau introduse prin prep. «de») A se apropia foarte mult de cineva sau de ceva; a se așeza alături. Și tu mi te alături, cu umărul, fierbinte. STANCU, C. 103. El cerca a se alătura de pom, dar pomul îi zise: Nu te apropia de mine. ISPIRESCU, L. 125. Mihnea-vodă nu-l credea, Ci de geam s-alătura, La cîrlige se uita. TEODORESCU, P. P. 475. (Scopul alăturării este de a însoți în mers pe cineva) împreună... vecini... rosti Sender, alăturîndu-se convoiului. CAMILAR, N. I 87.

LĂTÚRI s. f. pl. Apă murdară, rămasă după spălatul vaselor sau rufelor; resturi de mîncare muiate în apă și folosite ca hrană pentru porci. Ioana dădea de mîncare purcelului în fundul ogrăzii, îi ținea ceaunul cu lături. REBREANU, R. I 147. Arunca lăturile prin curte. ARDELEANU, D. 16. Muma voastră e la curtea împărătească îngropată în cuhnă și servitoarele aruncă lăturile pe ea. RETEGANUL, P. II 38. Cine se amestecă în lături, îl mănîncă porcii.Fig. Termen depreciativ pentru o mîncare foarte proastă. În locul acestor lături, vei face o ihnea cu ceapă. ALECSANDRI, T. 1260.

ALĂTURÁ, alắtur, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza alături, a (se) apropia mult. [Var.: lăturá vb. I] – V. alături.

A SE ALĂTURÁ mă alătur intranz. 1) A se așeza alături; a se apropia mult (de ceva sau de cineva); a se alipi. 2) A deveni adeptul unei mișcări, al unui curent ideologic, împărtășindu-i ideile; a adera. ~ la părerea generală. /Din alături

A ALĂTURÁ alătur tranz. 1) A face să se alăture. 2) A mai pune la ceea ce este; a adăuga. 3) fig. A examina simultan sau succesiv pentru a stabili similitudinile și diferențele; a confrunta; a compara. /Din alături

LĂTÚRI f. la pl. 1) Apă murdară rămasă după spălatul vaselor. 2) Resturi de mâncare muiate în apă, folosite ca hrană pentru porci. 3) fig. Mâncare de proastă calitate. /<lat. lavaturae

alăturà v. 1. a pune alăturea, a anexa, a compara, a pune în paralel; 2. a se apropia: nu poți să te alături de el.

lătùrì f. pl. apă în care s’au spălat rufe sau vase de bucătărie. [Lat. *LAVATURAE, spălături].

alắtur și -éz, a v. tr. (d. alăturea). Pun alăturea: a alătura o bancă de alta. Anexez: a alătura o scrisoare la alta saŭ alteĭa. Compar: a alătura un lucru cu altu. V. refl. Alăturați-vă de zid.

lătúrĭ f. pl. (lat. lavatura, *lautura, *latura, d. lavare, a spăla; it. lavatura, pv. sp. pg. lavadura, fr. lavure). Vest. Zoĭ, apă în care s’a spălat ceva, maĭ ales vorbind de apele rămase dela bucătărie. V. scăldătură, spălătură, spolocanie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lăture, laturi pl., dar : în lături !

alăturá (a ~) vb., ind. prez. 3 alắtură

arată toate definițiile

Intrare: alătura
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alătura
  • alăturare
  • alăturat
  • alăturatu‑
  • alăturând
  • alăturându‑
singular plural
  • alătură
  • alăturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alătur
(să)
  • alătur
  • alăturam
  • alăturai
  • alăturasem
a II-a (tu)
  • alături
(să)
  • alături
  • alăturai
  • alăturași
  • alăturaseși
a III-a (el, ea)
  • alătură
(să)
  • alăture
  • alătura
  • alătură
  • alăturase
plural I (noi)
  • alăturăm
(să)
  • alăturăm
  • alăturam
  • alăturarăm
  • alăturaserăm
  • alăturasem
a II-a (voi)
  • alăturați
(să)
  • alăturați
  • alăturați
  • alăturarăți
  • alăturaserăți
  • alăturaseți
a III-a (ei, ele)
  • alătură
(să)
  • alăture
  • alăturau
  • alătura
  • alăturaseră
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lătura
  • lăturare
  • lăturat
  • lăturatu‑
  • lăturând
  • lăturându‑
singular plural
  • lătură
  • lăturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lătur
(să)
  • lătur
  • lăturam
  • lăturai
  • lăturasem
a II-a (tu)
  • lături
(să)
  • lături
  • lăturai
  • lăturași
  • lăturaseși
a III-a (el, ea)
  • lătură
(să)
  • lăture
  • lătura
  • lătură
  • lăturase
plural I (noi)
  • lăturăm
(să)
  • lăturăm
  • lăturam
  • lăturarăm
  • lăturaserăm
  • lăturasem
a II-a (voi)
  • lăturați
(să)
  • lăturați
  • lăturați
  • lăturarăți
  • lăturaserăți
  • lăturaseți
a III-a (ei, ele)
  • lătură
(să)
  • lăture
  • lăturau
  • lătura
  • lăturaseră
Intrare: lătura
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lătura
  • lăturare
  • lăturat
  • lăturatu‑
  • lăturând
  • lăturându‑
singular plural
  • lătură
  • lăturați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lătur
(să)
  • lătur
  • lăturam
  • lăturai
  • lăturasem
a II-a (tu)
  • lături
(să)
  • lături
  • lăturai
  • lăturași
  • lăturaseși
a III-a (el, ea)
  • lătură
(să)
  • lăture
  • lătura
  • lătură
  • lăturase
plural I (noi)
  • lăturăm
(să)
  • lăturăm
  • lăturam
  • lăturarăm
  • lăturaserăm
  • lăturasem
a II-a (voi)
  • lăturați
(să)
  • lăturați
  • lăturați
  • lăturarăți
  • lăturaserăți
  • lăturaseți
a III-a (ei, ele)
  • lătură
(să)
  • lăture
  • lăturau
  • lătura
  • lăturaseră
Intrare: lătură
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lătu
  • lătura
plural
  • lături
  • lăturile
genitiv-dativ singular
  • lături
  • lăturii
plural
  • lături
  • lăturilor
vocativ singular
plural
lăture
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alătura lătura

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) așeza alături, a (se) apropia mult; a (se) alipi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: alipi apropia 4 exemple
    exemple
    • Șapte buți alătura... Și din gură iar striga... TEODORESCU, P. P. 654.
      surse: DLRLC
    • Și tu mi te alături, cu umărul, fierbinte. STANCU, C. 103.
      surse: DLRLC
    • El cerca a se alătura de pom, dar pomul îi zise: Nu te apropia de mine. ISPIRESCU, L. 125.
      surse: DLRLC
    • Mihnea-vodă nu-l credea, Ci de geam s-alătura, La cîrlige se uita. TEODORESCU, P. P. 475.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • alături
    surse: DEX '09 DEX '98

lătură lăture

  • 1. mai ales la plural Apă murdară rămasă după spălat.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Arunca lăturile prin curte. ARDELEANU, D. 16.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Resturi de mâncare muiate în apă, folosite ca hrană pentru porci.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ioana dădea de mîncare purcelului în fundul ogrăzii, îi ținea ceaunul cu lături. REBREANU, R. I 147.
        surse: DLRLC
      • Muma voastră e la curtea împărătească îngropată în cuhnă și servitoarele aruncă lăturile pe ea. RETEGANUL, P. II 38.
        surse: DLRLC
      • Cine se amestecă în lături, îl mănâncă porcii.
        surse: DLRLC
    • 1.2. depreciativ Mâncare rău gătită, fără gust, urâtă la aspect, de proastă calitate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • În locul acestor lături, vei face o ihnea cu ceapă. ALECSANDRI, T. 1260.
        surse: DLRLC

etimologie: