8 definiții pentru lădățuie lădățâie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂDĂȚÚIE, lădățui, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui lădiță.Lădiță + suf. -uie.

LĂDĂȚÚIE, lădățui, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui lădiță.Lădiță + suf. -uie.

lădățuie sf [At: (sec. XVIII) IORGA, S. D. XXI, 139 / V: (reg) ~țâie / Pl: ~ui / E: ladă + -ățuie] 1-12 (Reg; șhp) Lădiță (1-12). 13 (Reg) Copăiță la moară.

lădățúĭe f., pl. (dim. d. ladă). Est. Lădiță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lădățúie (înv., reg.) s. f., art. lădățúia, g.-d. art. lădățúii; pl. lădățúi

lădățúie s. f., art. lădățúia, g.-d. art. lădățúii; pl. lădățúi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂDĂȚÚIE s. v. lădișoară, lădiță.

lădățuie s. v. LĂDIȘOARĂ. LĂDIȚĂ.

Intrare: lădățuie
lădățuie substantiv feminin
substantiv feminin (F130)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lădățuie
  • lădățuia
plural
  • lădățui
  • lădățuile
genitiv-dativ singular
  • lădățui
  • lădățuii
plural
  • lădățui
  • lădățuilor
vocativ singular
plural
lădățâie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

lădățuie lădățâie

etimologie:

  • Lădiță + sufix -uie.
    surse: DEX '98 DEX '09