O definiție pentru lăcări


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lăcărésc v. tr. Extrag țițeĭu cu „lingura”.

Intrare: lăcări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lăcări
  • lăcărire
  • lăcărit
  • lăcăritu‑
  • lăcărind
  • lăcărindu‑
singular plural
  • lăcărește
  • lăcăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lăcăresc
(să)
  • lăcăresc
  • lăcăream
  • lăcării
  • lăcărisem
a II-a (tu)
  • lăcărești
(să)
  • lăcărești
  • lăcăreai
  • lăcăriși
  • lăcăriseși
a III-a (el, ea)
  • lăcărește
(să)
  • lăcărească
  • lăcărea
  • lăcări
  • lăcărise
plural I (noi)
  • lăcărim
(să)
  • lăcărim
  • lăcăream
  • lăcărirăm
  • lăcăriserăm
  • lăcărisem
a II-a (voi)
  • lăcăriți
(să)
  • lăcăriți
  • lăcăreați
  • lăcărirăți
  • lăcăriserăți
  • lăcăriseți
a III-a (ei, ele)
  • lăcăresc
(să)
  • lăcărească
  • lăcăreau
  • lăcări
  • lăcăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)