2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jitei sns [At: PRIBEAGUL, P. R. 56 / E: nct] (Bot; reg) Papură (Typha).

jiță sf [At: LIUBA-IANA, M. 33 / V: jâță / Pl: ~țe / E: srb żica] (Min; reg) Vână.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

jíță (jíțe), s. f.1. Filon, vînă. – 2. Sfoară, legătură. Bg., sb. žica (Cihac, II, 160; Conev 60; DAR). În Munt. și Banat; cf. nojiță. Trebuie să fie cuvînt identic cu jijiță, s. f. (lăstar, ramură ce se cațără), a cărui der. este neclară; și de asemenea cu ghiță (var. gîță), s. f. (coadă de păr, scul, legătură de prins părul), var. mold. (cf. ghințură-jințură), pe care Scriban o pune în legătură în mod greșit cu ngr. ϰότσος „coadă”; der. ghițos, adj. (Mold., păros).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jíță s.f. (reg.) filon, vână.

Intrare: jitei
jitei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: jiță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jiță
  • jița
plural
  • jițe
  • jițele
genitiv-dativ singular
  • jițe
  • jiței
plural
  • jițe
  • jițelor
vocativ singular
plural
jâță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.