jintiță sf [At: VICIU, GL. / V: gin~, janteță, jantiță, jantițe, jânchiță, jânteță, jân~, ~nchi~, ~ndi~, ~teță, ~tețe, ~țe, sandi~^[1] / Pl: ~ți^[2] / E: nct] 1 Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului Si: (reg) janț² (7). 2 Parte a zerului care se depune pe fundul vasului când se prepară urda. 3 Urdă nestrecurată împreună cu zerul. 4 (Reg; îs) ~ acră Jintiță (1) expusă cel puțin 12 ore la o temperatură ridicată, ceea ce provoacă acrirea sa. 5 Mâncare ciobănească preparată din zer fiert și urdă. 6 (Reg) Mâncare nedefinită mai îndeaproape.

JINTIȚĂ s. f. Amestec de urdă și zer fiert care se depune la fundul vasului cînd se prepară urda; urdă nestrecurată, amestecată cu zer.

JINTIȚĂ f. Urdă nestrecurată, amestecată cu zer, rămasă pe fundul vasului după scoaterea acesteia prin fierbere. [G.-D. jintiței] /Orig. nec.

jintiță f. 1. zer de a doua mână amestecat cu grăunțe de urdă; 2. hoștină. [Rut. JYNTYȚA, ceh. JINCIȚA (din jinka, sită de strecurat].

jíntiță f., pl. e (ceh. žinčica, zer, d. žinka, sită de păr de cal [adică jintița e „ceĭa ce s’a strecurat”], dim. d. žima, coamă; slovac. žentica, pol. žentyca, žetyca, rut. žentýcĕa; ung. zsendice, zsengice). Un lichid alb, cam gros care rămîne pe fundu căldăriĭ după ce s’a scos urda (rev. I. Crg. 7, 154, și Vicĭu) saŭ „zeru scurs din urdă amestecat cu fulgĭ de urdă” (Jun. Lit. 1923, 6-7, 191). V. janț, cocîrță.

gintiță sf vz jintiță

janteță sf vz jintiță

jantiță³ sf vz jintiță

jantițe sf vz jintiță

jânchiță sf vz jintiță

jânteță sf vz jintiță

jântiță² sf vz jintiță

jinchiță sf vz jintiță

jindiță sf vz jintiță

jinteță sf vz jintiță

jintețe sf vz jintiță

jintițe sf vz jintiță

jântiță f. V. jintiță.

jintiță s. f., g.-d. art. jintiței

jintiță s. f., g.-d. art. jintiței

jintiță s. f., g.-d. art. jintiței

jintiță

JINTIȚĂ s. v. boștină.

JINTIȚĂ s. (reg.) bamburi (pl.), duruiele (pl.). (~ de la caș.)

jintiță s. v. BOȘTINĂ.

JINTIȚĂ s. (reg.) bamburi (pl.), duruiele (pl.). (~ de la caș.)

jintiță (-țe), s. f. – 1. Produs lactat preparat din zer. – 2. Reziduuri de la fagurele de miere. De la un sl. *žętica, der. de la *žęti „a presa, a stoarce”, cf. janț, jintui (DAR). Der. pe baza sl. žinka „sită pentru cereale”, prin referirea la operația de a strecura laptele (Cihac, II, 159; Weigand, Jb, XVI, 225; Scriban) nu este posibilă, avînd în vedere sensul doi. Slov. žincica, žintica, ceh. žinčica, rut. žentyca, čintyca, pol. žyntica, žynczica, žentyca, žetyca, mag. zsinczicza, zsendicze, germ. dial. Schentitze, pare a proveni din rom. (Candrea, Elemente, 401; Wędkiewicz, Mitteil. Wien, 281; Skok, Z. slaw. Phil, XXXV, 348).

jintiță, jintițe, (jântiță), s.f. – (reg.; gastr.) Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului. Amestec de urdă și zer fiert care se depune la fundul vasului când se prepară urda. Laptele din primele zile după fătare (coreste, curastă) fiert împreună cu zerul; „după fierbere, se jântiță, adică se ia din zer” (ALRRM, 1971: 353): „Bună-i vara jintița” (Papahagi, 1925). – Et. nec. (DEX, MDA); din sl. *žetica < *žeti „a presa, a stoarce” (DA, cf. DER). Cuv. rom. > magh. zsendice (Bakos, 1982), slov. žincica, žintica, ceh. žinčica, ucr. žentyca, pol. žyntica, ger, dial. Schentitze (DER).

jintiță, -e, (jântiță), s.f. – (gastr.) Produs lactat preparat prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului. Amestec de urdă și zăr fiert care se depune la fundul vasului când se prepară urda. Laptele din primele zile după fătare (coreste, curastă) fiert împreună cu zerul; „după fierbere se jântiță, adică se ia din zer” (ALR 1971: 353): „Bună-i vara jintița” (Papahagi 1925). – Din *žetica, der. de la *žeti „a presa, a stoarce” (DA cf. DER); Et. nec. (MDA); Cuv. rom. preluat în magh. (zsendice) (Bakos 1982).

JINTÍȚĂ (cf. jintui) s. f. Produs lactat, cu o mare valoare nutritivă și dietetică, preparat prin încălzirea lentă, până la 80-85°C, a zerului scurs din caș.