2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jinăcăli vt [At: DA / Pzi: ~lesc / E: nct] (Buc) A muia rufele înainte de a le spăla.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jinăcălí, jinăcălésc, vb. IV (reg.) a muia rufele în apă.

Intrare: jinăcălit
jinăcălit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jinăcălit
  • jinăcălitul
  • jinăcălitu‑
  • jinăcăli
  • jinăcălita
plural
  • jinăcăliți
  • jinăcăliții
  • jinăcălite
  • jinăcălitele
genitiv-dativ singular
  • jinăcălit
  • jinăcălitului
  • jinăcălite
  • jinăcălitei
plural
  • jinăcăliți
  • jinăcăliților
  • jinăcălite
  • jinăcălitelor
vocativ singular
plural
Intrare: jinăcăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jinăcăli
  • jinăcălire
  • jinăcălit
  • jinăcălitu‑
  • jinăcălind
  • jinăcălindu‑
singular plural
  • jinăcălește
  • jinăcăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jinăcălesc
(să)
  • jinăcălesc
  • jinăcăleam
  • jinăcălii
  • jinăcălisem
a II-a (tu)
  • jinăcălești
(să)
  • jinăcălești
  • jinăcăleai
  • jinăcăliși
  • jinăcăliseși
a III-a (el, ea)
  • jinăcălește
(să)
  • jinăcălească
  • jinăcălea
  • jinăcăli
  • jinăcălise
plural I (noi)
  • jinăcălim
(să)
  • jinăcălim
  • jinăcăleam
  • jinăcălirăm
  • jinăcăliserăm
  • jinăcălisem
a II-a (voi)
  • jinăcăliți
(să)
  • jinăcăliți
  • jinăcăleați
  • jinăcălirăți
  • jinăcăliserăți
  • jinăcăliseți
a III-a (ei, ele)
  • jinăcălesc
(să)
  • jinăcălească
  • jinăcăleau
  • jinăcăli
  • jinăcăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)