opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JIDOVESC, -EASCĂ, jidovești, adj. (Fam.) Evreiesc. – Jidov + suf. -esc.

jidovesc, ~ească [At: COD. VOR. 38/2 / Pl: ~ești / E: jidov + -esc] 1 (Pop) a Evreiesc. 2 a (Înv; îs) Limbă ~ească Limbă evreiască. 3-4 sfa Jidăncuța (3-4). 5 sm (Rar) Jidan (1). 6 sm (Pex) Om nelegiuit. 7 a (Îvp; îs) Cot ~ Cot mare. 8 a (Îvp; îs) Muncă ~ă Muncă grea.

JIDOVESC, -EASCĂ, jidovești, adj. (Pop. și peior.) Evreiesc. – Jidov + suf. -esc.

jidovesc a. 1. judaic: obiceiuri jidovești; 2. pop. uriaș, vorbind de o muncă foarte grea, neobosită și îndărâtnică, care trece peste puterile omului de rând: din nou se puse pe muncă... muncă jidovească ISP.

jidovésc V. jidănesc.

jidovi vr [At: BIBLIA (1688), 361/2 / Pzi: ~vesc / E: jidov] (Îvp; prt) A se converti la iudaism.

șidovesc, ~ească a vz jidovesc

jidănésc și jidovésc, -eáscă adj. (d. Jidan și Jidov; vsl. židovĭskŭ). Iron. Iudaic, ebraic, evreĭesc. Muncă jidovească, muncă penibilă, muncă chinuită.

jidănésc și jidovésc v. tr. (d. Jidan și Jidov; vsl. židoviti sen, a se jidovi). Iron. Iudaĭzez, prefac în Jidan orĭ în jidănesc. V. refl. Mă judaizez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

jidovesc (pop., peior.) adj. m., f. jidovească; pl. m. și f. jidovești

jidovesc (fam.) adj. m., f. jidovească; pl. m. și f. jidovești

jidovesc adj. m., f. jidovească; pl. m. și f. jidovești

jidovesc.

jidănesc (pop., peior.) adj. m., f. jidănească; pl. m. și f. jidănești

jidovi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jidovesc, 3 sg. jidovește

Intrare: jidovesc
jidovesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jidovesc
  • jidovescul
  • jidovescu‑
  • jidovească
  • jidoveasca
plural
  • jidovești
  • jidoveștii
  • jidovești
  • jidoveștile
genitiv-dativ singular
  • jidovesc
  • jidovescului
  • jidovești
  • jidoveștii
plural
  • jidovești
  • jidoveștilor
  • jidovești
  • jidoveștilor
vocativ singular — —
plural — —
șidovesc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: jidovi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jidovi
  • jidovire
  • jidovit
  • jidovitu‑
  • jidovind
  • jidovindu‑
 singular plural
  • jidovește
  • jidoviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jidovesc
 (să)
  • jidovesc
  • jidoveam
  • jidovii
  • jidovisem
a II-a (tu)
  • jidovești
 (să)
  • jidovești
  • jidoveai
  • jidoviși
  • jidoviseși
a III-a (el, ea)
  • jidovește
 (să)
  • jidovească
  • jidovea
  • jidovi
  • jidovise
plural I (noi)
  • jidovim
 (să)
  • jidovim
  • jidoveam
  • jidovirăm
  • jidoviserăm
  • jidovisem
a II-a (voi)
  • jidoviți
 (să)
  • jidoviți
  • jidoveați
  • jidovirăți
  • jidoviserăți
  • jidoviseți
a III-a (ei, ele)
  • jidovesc
 (să)
  • jidovească
  • jidoveau
  • jidoviră
  • jidoviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jidovesc, jidoveascăadjectiv

etimologie:
  • Jidov + sufix -esc. DEX '09 MDA2 DEX '98

jidovi, jidovescverb

etimologie:
  • jidov MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.