2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jidărắsc V. zădărăsc.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

JIDĂRÍ, jidărésc, vb. IV. (Var.) Ijderi. (cf. ijderi)

Intrare: jidărit
jidărit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jidărit
  • jidăritul
  • jidăritu‑
  • jidări
  • jidărita
plural
  • jidăriți
  • jidăriții
  • jidărite
  • jidăritele
genitiv-dativ singular
  • jidărit
  • jidăritului
  • jidărite
  • jidăritei
plural
  • jidăriți
  • jidăriților
  • jidărite
  • jidăritelor
vocativ singular
plural
Intrare: jidări
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jidări
  • jidărire
  • jidărit
  • jidăritu‑
  • jidărind
  • jidărindu‑
singular plural
  • jidărește
  • jidăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jidăresc
(să)
  • jidăresc
  • jidăream
  • jidării
  • jidărisem
a II-a (tu)
  • jidărești
(să)
  • jidărești
  • jidăreai
  • jidăriși
  • jidăriseși
a III-a (el, ea)
  • jidărește
(să)
  • jidărească
  • jidărea
  • jidări
  • jidărise
plural I (noi)
  • jidărim
(să)
  • jidărim
  • jidăream
  • jidărirăm
  • jidăriserăm
  • jidărisem
a II-a (voi)
  • jidăriți
(să)
  • jidăriți
  • jidăreați
  • jidărirăți
  • jidăriserăți
  • jidăriseți
a III-a (ei, ele)
  • jidăresc
(să)
  • jidărească
  • jidăreau
  • jidări
  • jidăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)