jertfă sf [At: CORESI, EV. 145/9 / V: jărfă, jărtvă, jârtvă, jerfă, ~tvă, jirfă, jirtvă / Pl: ~fe / E: slv жрътва] 1 Ofrandă adusă divinității. 2 (Îs) ~ omenească Om sacrificat pe altar. 3 (Pex; îas) Om sacrificat pentru un scop înalt. 4 (Pop; spc) Dar care se dă la biserică. 5 (Lit; fig) Sacrificiu. 6 (Fig) Victimă. 7 (Pop) Prisos de bucate, de vin etc. 8 (Înv; îe) A cădea ~ A fi sacrificat. 9 (Îae) A muri.