2 intrări
32 de definiții
din care- explicative (16)
- morfologice (8)
- relaționale (8)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JELIRE s. f. Acțiunea de a (se) jeli; plângere, tânguire. – V. jeli.
JELIRE s. f. Acțiunea de a (se) jeli; plângere, tânguire. – V. jeli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
jelire sf [At: PRAVILA (1814), 128 / V: jăl~ / Pl: ~ri / E: jeli] 1 Bocire a unui mort Si: jelit1 (1). 2 Tânguire. 3 Doliu. 4 Abținere de a se bucura de plăcerile vieții din cauza pierderii unei ființe iubite Si: jelit1 (4). 5 Tristețe permanentă a cuiva Si: jelit1 (5). 6 Regret. 7 Exprimare a durerii sau milei ce o simți față de cineva sau ceva Si: jelit1 (7).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JELIRE s. f. Acțiunea de a (se) jeli; plîngere, tînguire. Femeia l-a plîns... ce l-a plîns, dar n-a avut vreme de jelire, căci deodată cu înmormîntarea s-a isprăvit și cel din urmă bănuț din casă. AGÎRBICEANU, S. P. 71.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jelire f. plângere amară: o jelire întristătoare AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
JELI, jelesc, vb. IV. 1. Refl. A se plânge, a se văita; a se tângui, a se căina, a se jelui (1). 2. Tranz. și intranz. A boci un mort. 3. Tranz. A deplânge, a compătimi; a regreta, a jelui. – Din sl. žaliti.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jăli v vz jeli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jălire sf vz jelire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
jeli [At: VARLAAM, C. 336/2 / V: jăli / Pzi: ~lesc / E: slv жалити] 1-2 vti A plânge (după) un mort Si: a boci. 3 vr A se tângui. 4 vt(a) A fi în doliu. 5 vt(a) A nu se bucura de plăcerile vieții din cauza pierderii unei ființe iubite. 6 vt(a) A fi tot timpul trist. 7 vt(a) A-i părea rău de ceva Si: a jelui (6), a regreta. 8 vt A da expresie durerii sau milei ce o simți față de cineva sau ceva Si: a compătimi, a deplânge, a jelui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
†JĂLI 👉 JELI.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
JELI, jelesc, vb. IV. 1. Refl. A se plânge, a se văita; a se tângui, a se căina, a se jelui (1). 2. Tranz. și intranz. A boci un mort. 3. Tranz. A deplânge, a compătimi; a regreta. – Din sl. žaliti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
JELI, jelesc, vb. IV. 1. Refl. A se plînge, a se văieta, a se tîngui. Se jelea și plîngea. ◊ Fig. Vîntul se jelea prin trestii. SADOVEANU, O. I 152. De trei zile mă dorește Mîndra inimii mireasă, Dar de ce se tot jelește Oltul meu pe lîngă casă? CERNA, P. 135. 2. Tranz. (Popular) A plînge (cu glas tare) după un mort; a boci. Îl jeliră ai săi, îl jeliră boierii, îl jeliră și poporul. ISPIRESCU, L. 42. Bietele nurori jeleau pe soacră-sa. CREANGĂ, P. 11. Adă luntrea și mă treci... Aibi grijă să nu mă-neci, Că n-ai bani să mă plătești, Nici surori să mă jelești. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139. ◊ Intranz. Numai ea, biata, era plînsă, prizărită și amărîtă... pentru că jelea după Tei-Legănat. SBIERA, P. 88. (Cu pronunțare regională) S-o strîns frații grămăgioară și jălesc de-o surioară. ȘEZ. IV 225. ♦ Intranz. A manifesta durere (la moartea cuiva), a se arăta întristat. Cît trăiește, tot jelește. ȘEZ. III 163. Nu mă jeli cu portul, jelește cu sufletul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 111. 3. Tranz. (Învechit) A-i părea rău după ceva sau după cineva; a regreta. Aceste sînt suvenirurile care jelesc. RUSSO, S. 19. (Cu pronunțare regională) Pe la noi n-ai mai venit Să vezi cît ești de jălit. ALECSANDRI, P. P. 379. Cît jălesc vremea pierdută. NEGRUZZI, S. I 75. ♦ A compătimi. (Cu pronunțare regională) Omul nebun tare-i de jălit. CREANGĂ, P. 243.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE JELI mă ~esc intranz. A-și împărtăși neplăcerile, jeluindu-se cuiva; a se tângui; a se plânge; a se căina; a se jelui. /<sl. žaliti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A JELI ~esc 1. tranz. 1) (morți) A plânge cu jale conform ritualului; a boci. 2) (persoane) A trata cu compasiune; a compătimi; a deplora; a deplânge; a căina. 3) (fapte sau acțiuni) A îndura cu greu, fiind cuprins de regret; a regreta. 2. intranz. rar A plânge un mort; a boci. /<sl. žaliti
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jelì v. 1. a plânge pe un mort; 2. a plânge cu gemete și strigăte. [Slav. JELATI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jălésc (est) și jelesc (vest), v. intr. (jălesc vine d. vsl. rut. žaliti, a jăli, a simți jale saŭ e format din jelesc, ĭar jelesc vine d. vsl. želati [želati și želĕti], a dori, a jăli. Din aceĭașĭ răd. sînt: vsl. žali, jale, și želia, jele, žaliti se, a se judeca, a avea proces, žalovati, a jăli, și želániĭe, jelanie). Simt jale, simt mare întristare. V. tr. Plîng cu multă jale un mort. V. refl. Mă lamentez, mă tînguĭesc, plîng: mă jeleam de moartea luĭ, mă jeleam c’a murit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
jelésc V. jălesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
jelire s. f., g.-d. art. jelirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
jelire s. f., g.-d. art. jelirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
jelire s. f., g.-d. art. jelirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jeli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jelesc, 3 sg. jelește, imperf. 1 jeleam; conj. prez. 1 sg. să jelesc, 3 să jelească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
jeli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jelesc, imperf. 3 sg. jelea; conj. prez. 3 să jelească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
jeli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jelesc, imperf. 3 sg. jelea; conj. prez. 3 sg. și pl. jelească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jeli
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
jelesc, -leam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
JELIRE s. 1. bocire, plângere, plâns, (pop.) jeluială, jeluire. (~ mortului.) 2. v. văitare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jelire s.f. 1 bocire, jeluire, plângere, plâns1, <pop.> jeluială, <înv.> lugire. Jelirea văduve i-a impresionat pe toți cei prezenți la înmormântare. 2 ah, boceală, bocire, bocit1, căinare,jelit1, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns1, tânguială, tânguire, tânguit1, văitare, văitat1, văitătură, <livr.> ieremiadă, lament, lamentouri, <rar> deplorație, <pop. și fam.> văicăreală, văicărit, <pop.> jeluială, <fam.> văicăritură, <înv. și reg.> olălăire, olecăire, olecăitură, scremut1, <reg.> cântare, văierare,văierat, <înv.> cramură, lugire, obidire, plângeoșie, văierătură, <deprec.> scâncitură. S-a săturat de jelirile bătrânei.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
JELIRE s. 1. bocire, plîngere, plîns, (pop.) jeluială, jeluire. (~ mortului.) 2. boceală, bocire, bocit, căinare, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plîngere, plîns, tînguială, tînguire, tînguit, văitare, văitat, văitătură, (pop., fam. și peior.) văicăreală, (pop.) jeluială, (înv. și reg.) olălăire, (reg.) văierare, văierat, (înv.) obidire, olecăire. (O ~ supărătoare, fără rost.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JELI vb. v. căi, căina, compătimi, deplânge, plânge, pocăi, regreta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
JELI vb. 1. v. boci. 2. v. văita.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
jeli vb. IV. 1 tr., intr. a boci, a jelui, a plânge, a tângui, <înv. și reg.> a petrece, a văita. Mereu își jelește fiul mort. 2 refl. (despre oameni) a se boci, a se căina, a se jelui, a se lamenta, a se plânge, a se tângui,a se văicări, a se văita, <înv. și pop.> a se ofta,<pop.> a se aoli, a chiui, a se mișeli, a se neferici, <înv. și reg.> a se obidi, a se olălăi, a se olecăi, a se screme, a striga, <reg.> a se cânta, a se frăsui, a se găvăli, a se geveli, a se lilii, a se pănăta, a se plângătui, a se scârbi, a se văiera, a se văina, a se vălăcăi, <înv.>a glăsi, a se glăsui, a hlipi, <fig.; înv. și pop.>a se tăvăli, <fig.; fam.> a scheuna. Toată ziua se jelește că viața îi este plină de greutăți. 3 tr. (compl. indică oameni sau soarta,suferințele, nenorocirile, necazurile etc. lor)a căina, a compătimi, a deplânge, a deplora, a jelui, a plânge, <rar> a compasiona, <înv. și pop.> a tângui, a văicări, <înv. și reg.> acăi, <reg.> a sărăci, a șăinăli, a văiera, a văita, <înv.> a obida, <latin.; înv.> a lugi. Îl jelește pentru suferința sa. 4 refl. (înv.; despre oameni) v. Căi. Pocăi1. Regreta.
- sursa: DGS (2013)
- adăugată de Sorin Herciu
- acțiuni
jeli vb. v. CĂI. CĂINA. COMPĂTIMI. DEPLÎNGE. PLÎNGE. POCĂI. REGRETA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JELI vb. a se boci, a se căina, a (se) jelui, a se lamenta, a (se) plînge, a se tîngui, a se văicări, a se văita, (pop.) a se aoli, a se mișeli, (înv. și reg.) a se olălăi, a se olecăi, (reg.) a se plîngătui, a se scîrbi, a se văiera, a se văina, a se vălăcăi, (Transilv.) a (se) cînta, a (se) dăuli, (Mold. și Bucov.) a se frăsui, (înv.) a se glăsi, a se glăsui. (S-a ~ toată ziua.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
jelire, jelirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) jeli. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Femeia l-a plîns... ce l-a plîns, dar n-a avut vreme de jelire, căci deodată cu înmormîntarea s-a isprăvit și cel din urmă bănuț din casă. AGÎRBICEANU, S. P. 71. DLRLC
-
etimologie:
- jeli DEX '09 MDA2 DEX '98
jeli, jelescverb
- sinonime: jelui
- Se jelea și plângea. DLRLC
- Vîntul se jelea prin trestii. SADOVEANU, O. I 152. DLRLC
- De trei zile mă dorește Mîndra inimii mireasă, Dar de ce se tot jelește Oltul meu pe lîngă casă? CERNA, P. 135. DLRLC
-
- 2. A boci un mort. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEXsinonime: boci
- Îl jeliră ai săi, îl jeliră boierii, îl jeliră și poporul. ISPIRESCU, L. 42. DLRLC
- Bietele nurori jeleau pe soacră-sa. CREANGĂ, P. 11. DLRLC
- Adă luntrea și mă treci... Aibi grijă să nu mă-neci, Că n-ai bani să mă plătești, Nici surori să mă jelești. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139. DLRLC
- Numai ea, biata, era plînsă, prizărită și amărîtă... pentru că jelea după Tei-Legănat. SBIERA, P. 88. DLRLC
- S-o strîns frații grămăgioară și jălesc de-o surioară. ȘEZ. IV 225. DLRLC
- 2.1. A manifesta durere (la moartea cuiva), a se arăta întristat. MDA2 DLRLC
- Cît trăiește, tot jelește. ȘEZ. III 163. DLRLC
- Nu mă jeli cu portul, jelește cu sufletul. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 111. DLRLC
-
-
- 3. A-i părea rău după ceva sau după cineva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
- Aceste sînt suvenirurile care jelesc. RUSSO, S. 19. DLRLC
- Pe la noi n-ai mai venit Să vezi cît ești de jălit. ALECSANDRI, P. P. 379. DLRLC
- Cît jălesc vremea pierdută. NEGRUZZI, S. I 75. DLRLC
- Omul nebun tare-i de jălit. CREANGĂ, P. 243. DLRLC
-
- 4. A fi în doliu. MDA2
- 5. A nu se bucura de plăcerile vieții din cauza pierderii unei ființe iubite. MDA2
etimologie:
- žaliti, жалити DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX