5 definiții pentru jelcui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jelcui vr [At: BUD, P. P. 24 / V: jăl~ / Pzi: ~esc / E: ucr жалкувати] (Înv) 1 A se întrista. 2 A se jelui (7).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jelcui, jelcuiesc, vb. IV refl. (reg.) a se jelui.

jălcui, jălcuiesc, vb. refl. – (reg.) A se jeli, a plânge, a se lamenta: „Și prin codru pribegesc / La frunza mă jălcuiesc” (Papahagi, 1925). – Din ucr. žalkuvati (DER); cf. jelcui (MDA).

jălcui, jălcuiesc, vb. refl. – A se jeli, a plânge, a se lamenta: „Și prin codru pribegesc / La frunza mă jălcuiesc” (Papahagi 1925). – Din ucr. žalkuvati (DER).

Intrare: jelcui
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jelcui
  • jelcuire
  • jelcuit
  • jelcuitu‑
  • jelcuind
  • jelcuindu‑
singular plural
  • jelcuiește
  • jelcuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jelcuiesc
(să)
  • jelcuiesc
  • jelcuiam
  • jelcuii
  • jelcuisem
a II-a (tu)
  • jelcuiești
(să)
  • jelcuiești
  • jelcuiai
  • jelcuiși
  • jelcuiseși
a III-a (el, ea)
  • jelcuiește
(să)
  • jelcuiască
  • jelcuia
  • jelcui
  • jelcuise
plural I (noi)
  • jelcuim
(să)
  • jelcuim
  • jelcuiam
  • jelcuirăm
  • jelcuiserăm
  • jelcuisem
a II-a (voi)
  • jelcuiți
(să)
  • jelcuiți
  • jelcuiați
  • jelcuirăți
  • jelcuiserăți
  • jelcuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jelcuiesc
(să)
  • jelcuiască
  • jelcuiau
  • jelcui
  • jelcuiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jălcui
  • jălcuire
  • jălcuit
  • jălcuitu‑
  • jălcuind
  • jălcuindu‑
singular plural
  • jălcuiește
  • jălcuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jălcuiesc
(să)
  • jălcuiesc
  • jălcuiam
  • jălcuii
  • jălcuisem
a II-a (tu)
  • jălcuiești
(să)
  • jălcuiești
  • jălcuiai
  • jălcuiși
  • jălcuiseși
a III-a (el, ea)
  • jălcuiește
(să)
  • jălcuiască
  • jălcuia
  • jălcui
  • jălcuise
plural I (noi)
  • jălcuim
(să)
  • jălcuim
  • jălcuiam
  • jălcuirăm
  • jălcuiserăm
  • jălcuisem
a II-a (voi)
  • jălcuiți
(să)
  • jălcuiți
  • jălcuiați
  • jălcuirăți
  • jălcuiserăți
  • jălcuiseți
a III-a (ei, ele)
  • jălcuiesc
(să)
  • jălcuiască
  • jălcuiau
  • jălcui
  • jălcuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jelcui, jelcuiescverb

învechit
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.