O definiție pentru jecuți

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jecuți vt [At: LB / Pzi: esc / E: drr jecuție] (Trs) A executa o sentință judecătorească.

Intrare: jecuți
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jecuți
  • jecuțire
  • jecuțit
  • jecuțitu‑
  • jecuțind
  • jecuțindu‑
singular plural
  • jecuțește
  • jecuțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jecuțesc
(să)
  • jecuțesc
  • jecuțeam
  • jecuții
  • jecuțisem
a II-a (tu)
  • jecuțești
(să)
  • jecuțești
  • jecuțeai
  • jecuțiși
  • jecuțiseși
a III-a (el, ea)
  • jecuțește
(să)
  • jecuțească
  • jecuțea
  • jecuți
  • jecuțise
plural I (noi)
  • jecuțim
(să)
  • jecuțim
  • jecuțeam
  • jecuțirăm
  • jecuțiserăm
  • jecuțisem
a II-a (voi)
  • jecuțiți
(să)
  • jecuțiți
  • jecuțeați
  • jecuțirăți
  • jecuțiserăți
  • jecuțiseți
a III-a (ei, ele)
  • jecuțesc
(să)
  • jecuțească
  • jecuțeau
  • jecuți
  • jecuțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jecuți, jecuțescverb

  • 1. regional A executa o sentință judecătorească. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.