O definiție pentru jâstăci


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

jâstăcí, jâstăcésc. vb. IV refl. (reg.) a se fâstâci.

Intrare: jâstăci
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jâstăci
  • jâstăcire
  • jâstăcit
  • jâstăcitu‑
  • jâstăcind
  • jâstăcindu‑
singular plural
  • jâstăcește
  • jâstăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jâstăcesc
(să)
  • jâstăcesc
  • jâstăceam
  • jâstăcii
  • jâstăcisem
a II-a (tu)
  • jâstăcești
(să)
  • jâstăcești
  • jâstăceai
  • jâstăciși
  • jâstăciseși
a III-a (el, ea)
  • jâstăcește
(să)
  • jâstăcească
  • jâstăcea
  • jâstăci
  • jâstăcise
plural I (noi)
  • jâstăcim
(să)
  • jâstăcim
  • jâstăceam
  • jâstăcirăm
  • jâstăciserăm
  • jâstăcisem
a II-a (voi)
  • jâstăciți
(să)
  • jâstăciți
  • jâstăceați
  • jâstăcirăți
  • jâstăciserăți
  • jâstăciseți
a III-a (ei, ele)
  • jâstăcesc
(să)
  • jâstăcească
  • jâstăceau
  • jâstăci
  • jâstăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)