2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jâlț sn vz jeț

jâlț n. Mold. jeț: v’așezați pe jâlțuri ca sfetnicii înțelepți AL. [V. jeț (cu l intercalat)].

JILȚ, jilțuri, s. n. Scaun înalt cu spetează și brațe. [Var.: (înv. și reg.) jelț, jeț s. n.] – Din germ. Sitz.

JEȚ, jețuri, s. n. Scaun înalt cu spetează și brațe. [Var.: (înv. și reg.) jelț, jilț s. n.] – Din germ. Sitz.

JEȚ, jețuri, s. n. Scaun înalt cu spetează și brațe (de obicei de lemn). V. fotoliu. Într-un jeț Am ațipit vreo cîteva clipite. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 20. Ședea mereu în jețul ce-i dăruise de ziua lui ginere-său. SLAVICI, N. I 207. Se dusese să ia în posesiune jețul lui din cancelaria poliției. CARAGIALE, M. 281. Arald cu moartea-n suflet, a gîndurilor pradă, Pe jeț tăcut se lasă. EMINESCU, O. I 94.

JILȚ, jilțuri, s. n. Jeț. Mama e adîncită într-un jilț. CAMIL PETRESCU, T. II 38. Aștept din cer să vie O zînă drăgălașă cu glasul aurit Pe jilțu-mi lîngă masă. ALECSANDRI, P. III 4. Se puse pe un jilț, unde șezu absorbită în gînduri. NEGRUZZI, S. I 27. – Variantă: jîlț (C. PETRESCU, Î. I 12, CREANGĂ, A. 164) s. n.

JEȚ ~uri n. Scaun cu spătar înalt (și cu brațe) jilț. /<germ. Sitz, săs. Sätz

JILȚ ~uri n. Scaun cu spătar înalt (și cu brațe); jeț. /<germ. Sitz, săs. Sätz

jeț n. fotoliu: craiul rezemat în jeț cu spată EM. [Sas SÄTZ = germ. SITZ].

jeț n., pl. urĭ (sas. sätz, germ. sitz, loc de ședere, sessel, scaun). Vechĭ. Fotoliŭ. – Și jelț și jilț (care poate veni d. ceh. židlice, scaun, orĭ dintr’o formă maĭ veche germanică).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jeț/jilț s. n., pl. jéțuri / jílțuri

arată toate definițiile

Intrare: jâlț
jâlț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: jilț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ji
  • jilțul
  • jilțu‑
plural
  • jilțuri
  • jilțurile
genitiv-dativ singular
  • ji
  • jilțului
plural
  • jilțuri
  • jilțurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jeț
  • jețul
  • jețu‑
plural
  • jețuri
  • jețurile
genitiv-dativ singular
  • jeț
  • jețului
plural
  • jețuri
  • jețurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • je
  • jelțul
  • jelțu‑
plural
  • jelțuri
  • jelțurile
genitiv-dativ singular
  • je
  • jelțului
plural
  • jelțuri
  • jelțurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jâ
  • jâlțul
  • jâlțu‑
plural
  • jâlțuri
  • jâlțurile
genitiv-dativ singular
  • jâ
  • jâlțului
plural
  • jâlțuri
  • jâlțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jilț jeț jelț jâlț

  • 1. Scaun înalt cu spetează și brațe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: fotoliu șezău diminutive: jelțurel attach_file 7 exemple
    exemple
    • Într-un jeț Am ațipit vreo cîteva clipite. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 20.
      surse: DLRLC
    • Ședea mereu în jețul ce-i dăruise de ziua lui ginere-său. SLAVICI, N. I 207.
      surse: DLRLC
    • Se dusese să ia în posesiune jețul lui din cancelaria poliției. CARAGIALE, M. 281.
      surse: DLRLC
    • Arald cu moartea-n suflet, a gîndurilor pradă, Pe jeț tăcut se lasă. EMINESCU, O. I 94.
      surse: DLRLC
    • Mama e adîncită într-un jilț. CAMIL PETRESCU, T. II 38.
      surse: DLRLC
    • Aștept din cer să vie O zînă drăgălașă cu glasul aurit Pe jilțu-mi lîngă masă. ALECSANDRI, P. III 4.
      surse: DLRLC
    • Se puse pe un jilț, unde șezu absorbită în gînduri. NEGRUZZI, S. I 27.
      surse: DLRLC

etimologie: