2 definiții pentru izvorât (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
izvorât1 sn [ At: PSALT. HUR., ap. DA ms / V: (îvr) ~rnit / Pl: (rar) ~uri / E: izvorî] 1-2 Izvorâre (1-2). 3 (Fig) Obârșie. 4-6 Izvorâre (4-6).
izvornit sn vz izvorât1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: izvorât (s.n.)
izvorât2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
izvornit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)