2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
izidit, ~ă a [At: DA ms / V: izad~, izăd~, izâd~ / Pl: ~iți, ~e / E: izidi] (Îrg; d. bunuri materiale, averi) Risipit2.
izâdi v vz izidi corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
izidi vtr [At: VICIU, GL. / V: izadi, izădi, izâdi[1] / Pzi: ~desc / E: bg изядам] 1-2 (Îrg; d. bunuri materiale, averi) A (se) risipi.
- În original, la toate variantele lipsește accentul — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ozâdi[1] v vz izidi
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
izidésc v. tr. (vsl. izŭ-ĭadati, a consuma). Mold. Trans. Risipesc, consum fără folos: nu izidițĭ apa degeaba! V. refl. Mă risipesc, mă consum fără folos: unde s’a izidit atîta popușoĭ?
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
izidi (-desc, -it), vb. refl. – 1. A se strica. – 2. A muri. Bg. izjaždam „a se consuma” (DAR), cf. sl. izŭjadati (Tiktin).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
izidit (izâdit), s.n. (reg.) risipire, cheltuire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
izidit (izâdit), -ă, adj. (reg.) risipit, cheltuit.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
izidi (izâdi), izidesc, vb. IV (pop.) 1. (despre avere) a (se) părădui, a (se) risipi, a (se) chetui fără socoteală, a (se) mătrăși. 2. (despre oameni și dobitoace) a pieri, a se prăpădi, a muri. 3. (despre băuturi) a se strica.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|