2 definiții pentru iuruc-bairactar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
iuruc-bairactar sm [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 317/7 / Pl: ~i / E: tc yürük-bairakdar] (Tcî) Persoană care purta iuruc-bairacul.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
iuruc-bairactar, iuruc-bairactari, s.m. (înv.) stegarul care purta iuruc-bairacul (v.).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: iuruc-bairactar
iuruc-bairactar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)