15 definiții pentru jubila

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUBILA, jubilez, vb. I. Intranz. A simți o mare satisfacție (exteriorizând-o), a se bucura din plin de ceva; a triumfa. – Din fr. jubiler, lat. jubilare.

JUBILA, jubilez, vb. I. Intranz. A simți o mare satisfacție (exteriorizând-o), a se bucura din plin de ceva; a triumfa. – Din fr. jubiler, lat. jubilare.

jubila [At: CARAGIALE, S. N. 182 / V: iu~ / Pzi: ~lez / E: fr jubiler, lat jubilare] 1 vi A simți o mare satisfacție, exteriorizând-o prin exclamări, strigăte, aplauze etc. 2 vi A se bucura din plin de ceva Si: a triumfa. 3 vt (Reg; îf iubila) A serba jubileul cuiva.

JUBILA, jubilez, vb. I. Intranz. A se bucura foarte mult, a simți o mare satisfacție, a-și exterioriza satisfacția. Se păcălesc unul pe altul și jubilează zgomotos. CAMIL PETRESCU, U. N. 247.

JUBILA vb. I. intr. A avea o mare satisfacție, a triumfa. [< fr. jubiler].

JUBILA vb. intr. a avea o mare satisfacție, a triumfa. (< fr. jubiler, lat. iubilare)

A JUBILA ~ez intranz. A încerca o mare satisfacție (în urma unei victorii); a se bucura foarte mult de o victorie; a triumfa. /<fr. jubiler, lat. jubilare

* jubiléz v. intr. (lat. júbilo, -áre, a striga de bucurie). Arăt mare bucurie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

jubila (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. jubilez, 3 jubilea; conj. prez. 1 sg. să jubilez, 3 să jubileze

jubila (a ~) vb., ind. prez. 3 jubilea

jubila vb., ind. prez. 1 sg. jubilez, 3 sg. și pl. jubilea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: jubila
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jubila
  • jubilare
  • jubilat
  • jubilatu‑
  • jubilând
  • jubilându‑
singular plural
  • jubilea
  • jubilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jubilez
(să)
  • jubilez
  • jubilam
  • jubilai
  • jubilasem
a II-a (tu)
  • jubilezi
(să)
  • jubilezi
  • jubilai
  • jubilași
  • jubilaseși
a III-a (el, ea)
  • jubilea
(să)
  • jubileze
  • jubila
  • jubilă
  • jubilase
plural I (noi)
  • jubilăm
(să)
  • jubilăm
  • jubilam
  • jubilarăm
  • jubilaserăm
  • jubilasem
a II-a (voi)
  • jubilați
(să)
  • jubilați
  • jubilați
  • jubilarăți
  • jubilaserăți
  • jubilaseți
a III-a (ei, ele)
  • jubilea
(să)
  • jubileze
  • jubilau
  • jubila
  • jubilaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • iubila
  • iubilare
  • iubilat
  • iubilatu‑
  • iubilând
  • iubilându‑
singular plural
  • iubilea
  • iubilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • iubilez
(să)
  • iubilez
  • iubilam
  • iubilai
  • iubilasem
a II-a (tu)
  • iubilezi
(să)
  • iubilezi
  • iubilai
  • iubilași
  • iubilaseși
a III-a (el, ea)
  • iubilea
(să)
  • iubileze
  • iubila
  • iubilă
  • iubilase
plural I (noi)
  • iubilăm
(să)
  • iubilăm
  • iubilam
  • iubilarăm
  • iubilaserăm
  • iubilasem
a II-a (voi)
  • iubilați
(să)
  • iubilați
  • iubilați
  • iubilarăți
  • iubilaserăți
  • iubilaseți
a III-a (ei, ele)
  • iubilea
(să)
  • iubileze
  • iubilau
  • iubila
  • iubilaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jubila, jubilezverb

  • 1. A simți o mare satisfacție (exteriorizând-o), a se bucura din plin de ceva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: triumfa
    • format_quote Se păcălesc unul pe altul și jubilează zgomotos. CAMIL PETRESCU, U. N. 247. DLRLC
  • 2. tranzitiv regional (În forma iubila) A serba jubileul cuiva. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.