2 definiții pentru isprăvnicat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

isprăvnicat sn [At: CARAGEA, L. 21/7 / Pl: ~uri / E: ispravnic + -at] (Înv) 1 Conducere a unei instituții, a unui stat etc. Si: cârmuire. 2 Instituție care constituie forul administrativ și polițienesc dintr-un județ, reprezentând aici puterea centrală Si: prefectură.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

isprăvnicát, isprăvnicáturi, s.n. (înv.) cârmuire, prefectură.

Intrare: isprăvnicat
isprăvnicat substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • isprăvnicat
  • isprăvnicatul
  • isprăvnicatu‑
plural
  • isprăvnicaturi
  • isprăvnicaturile
genitiv-dativ singular
  • isprăvnicat
  • isprăvnicatului
plural
  • isprăvnicaturi
  • isprăvnicaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)