2 definiții pentru ispititură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ispititu sf [At: ANON. CAR. / Pl: ~ri / E: ispiti + -ură] (Înv)[1] 1-3 Ispitire (11-12, 14).

  1. Paranteză neclară în original. — cata

Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ispititúră s.f. (înv.) ispitire.

Intrare: ispititură
ispititură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ispititu
  • ispititura
plural
genitiv-dativ singular
  • ispitituri
  • ispititurii
plural
vocativ singular
plural