2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

izoterm, ~ă [At: MDT / S și: iso- / Pl: ~i, ~e / E: fr isotherme] 1 a Cu aceeași temperatură medie Si: izotermic (1). 2 a Cu temperatură constantă Si: izotermic (2). 3-4 sf Linie care unește, pe o hartă geografică sau pe o diagramă, punctele cu aceeași temperatură (medie). 5 sf Vehicul de transport cu o instalație specială care menține o temperatură constantă.

ISOTÉRM, -Ă adj., s.f. v. izoterm.

IZOTÉRM, -Ă adj. Cu aceeași temperatură medie; cu o temperatură constantă; izotermic. // s.f. izotermă1. Linie care unește, pe o hartă geografică sau pe o diagramă, punctele cu aceeași temperatură (medie). 2. Mașină de transport cu instalație specială care menține o temperatură constantă. [Var. isoterm, -ă adj., s.f. / < fr. isotherme, cf. gr. isos – egal, thermos – cald].

IZOTÉRM, -Ă, izotérmi, -e, adj., s. f. I. Adj. (Despre transformări fizico-chimice) Care se produce la o temperatură constantă; izotermic. II. S. f. 1. Linie care unește punctele cu aceeași temperatură (medie) a aerului, apei sau solului într-o perioadă determinată. ♦ Curbă care unește pe o diagramă punctele cu temperatură constantă ale unui proces fizico-chimic. 2. Mașină de transport cu instalație specială, care menține o temperatură constantă. (cf. fr. isotherme)

*isotérm, -ă adj. (vgr. isos, egal, și thermos, cald). Geogr. Cu aceĭașĭ temperatură. Linie isotermă, linia care, pe hartă, trece pin toate punctele pe unde temperatura medie a anuluĭ e aceĭașĭ. – Și izo- (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

izotérmă s. f., g.-d. art. izotérmei; pl. izotérme

Intrare: isoterm
isoterm adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • isoterm
  • isotermul
  • isotermu‑
  • isotermă
  • isoterma
plural
  • isotermi
  • isotermii
  • isoterme
  • isotermele
genitiv-dativ singular
  • isoterm
  • isotermului
  • isoterme
  • isotermei
plural
  • isotermi
  • isotermilor
  • isoterme
  • isotermelor
vocativ singular
plural
Intrare: izotermă
izotermă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izotermă
  • izoterma
plural
  • izoterme
  • izotermele
genitiv-dativ singular
  • izoterme
  • izotermei
plural
  • izoterme
  • izotermelor
vocativ singular
plural
isotermă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • isotermă
  • isoterma
plural
  • isoterme
  • isotermele
genitiv-dativ singular
  • isoterme
  • isotermei
plural
  • isoterme
  • isotermelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

izotermă isotermă

  • 1. Mașină de transport cu instalație specială care menține o temperatură constantă.
    surse: DN

etimologie: