2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ISLAMIZÁT, -Ă, islamizați, -te, adj. Care a trecut la islamism; care a luat caracter islamic. – V. islamiza.

ISLAMIZÁT, -Ă, islamizați, -te, adj. Care a trecut la islamism; care a luat caracter islamic. – V. islamiza.

islamizat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: islamiza] 1 Care a trecut la islamism. 2 Care a luat un caracter islamic.

ISLAMIZÁ, islamizez, vb. I. Tranz. și refl. A trece sau a face să treacă la islamism; a da sau a căpăta caracter islamic. – Din fr. islamiser.

ISLAMIZÁ, islamizez, vb. I. Tranz. și refl. A trece sau a face să treacă la islamism; a da sau a căpăta caracter islamic. – Din fr. islamiser.

islamiza vtr [At: DN3 / Pzi: ~zez / E: fr islamiser] 1-2 A (se) converti la islamism. 3-4 A (se) conferi un caracter islamic.

ISLAMIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) converti la islamism; a trece la islamism; a da un caracter islamic. [< fr. islamiser].

ISLAMIZÁ vb. tr., refl. a (se) converti la islamism; a da un caracter islamic. (< fr. islamiser)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*islamizá (a ~) vb., ind. prez. 3 islamizeáză

islamizá vb., ind. prez. 1 sg. islamizéz, 3 sg. și pl. islamizeáză

Intrare: islamizat
islamizat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • islamizat
  • islamizatul
  • islamizatu‑
  • islamiza
  • islamizata
plural
  • islamizați
  • islamizații
  • islamizate
  • islamizatele
genitiv-dativ singular
  • islamizat
  • islamizatului
  • islamizate
  • islamizatei
plural
  • islamizați
  • islamizaților
  • islamizate
  • islamizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: islamiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • islamiza
  • islamizare
  • islamizat
  • islamizatu‑
  • islamizând
  • islamizându‑
singular plural
  • islamizea
  • islamizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • islamizez
(să)
  • islamizez
  • islamizam
  • islamizai
  • islamizasem
a II-a (tu)
  • islamizezi
(să)
  • islamizezi
  • islamizai
  • islamizași
  • islamizaseși
a III-a (el, ea)
  • islamizea
(să)
  • islamizeze
  • islamiza
  • islamiză
  • islamizase
plural I (noi)
  • islamizăm
(să)
  • islamizăm
  • islamizam
  • islamizarăm
  • islamizaserăm
  • islamizasem
a II-a (voi)
  • islamizați
(să)
  • islamizați
  • islamizați
  • islamizarăți
  • islamizaserăți
  • islamizaseți
a III-a (ei, ele)
  • islamizea
(să)
  • islamizeze
  • islamizau
  • islamiza
  • islamizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

islamizat

  • 1. Care a trecut la islamism; care a luat caracter islamic.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi islamiza
    surse: DEX '98 DEX '09

islamiza

  • 1. A trece sau a face să treacă la islamism; a da sau a căpăta caracter islamic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: