3 definiții pentru iscuseală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

iscusea sf [At: DDRF / Pl: ~eli / E: iscusi + -eală] (Înv) Abilitate.

ISCUSEÁLĂ, iscuseli, s. f. (Rar) Iscusință. Îi va pune prietenos mîna pe umăr, să-l felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU, A. R. 46.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

iscuseálă s.f. (înv.) abilitate, ingeniozitate.

Intrare: iscuseală
iscuseală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iscusea
  • iscuseala
plural
  • iscuseli
  • iscuselile
genitiv-dativ singular
  • iscuseli
  • iscuselii
plural
  • iscuseli
  • iscuselilor
vocativ singular
plural

iscuseală

  • exemple
    • Îi va pune prietenos mîna pe umăr, să-l felicite pentru iscuselile cu care a stors tot ce era de aflat. C. PETRESCU, A. R. 46.
      surse: DLRLC

etimologie: