ISARIL bibl. supranumele lui Iacob, ebr. Yisrael, « luptă cu Elohim ». 1. Israil b.; -a f. (P Bor 47); Isdrail, act. 2. Izdrail, Manea, pr. ard., 1658 (Met BTr); – diacon zis și Iacov (Ard II 155); – Ilie (AO XVI 349). 3. Isrală (AO XV 369). 4. Zdrăilă (Ard II 178); – Rucur (Braș). 5. Zădrailă țig. (BCI IV 152). 6. Prob. Railă, Railean, buc. sec. 18 și Răileanu sau < adj. rău + suf. -ilă.