irhă sf [At: CADE / V: er~, ier~, iră / Pl: ~he / E: mg irha] 1 Piele de oaie sau de vițel, mai ales albă, foarte subțire, tăbăcită. 2 (Îf iră, ierhă) Curelușă subțire folosită de ciobani pentru a coase cojoacele. 3 (Lpl) Locuri de sub picioare, la o piele de animal, unde nu este păr. 4 (Îf iră) Blană rasă de păr.