15 definiții pentru iradiație iradiațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IRADIÁȚIE, iradiații, s. f. Emisie de raze de lumină, de căldură etc. de către un corp; p. ext. fascicul de raze luminoase sau calorice emise de o sursă. [Pr.: -di-a-.Var. iradiațiúne s. f.] – Din fr. irradiation, lat. irradiatio.

iradiație sf [At: MDT / V: (înv) ~iune / P: ~di-a~ / Pl: ~ii / E: fr irradiation, lat irradiatio] 1 Iradiere (1). 2 (Fiz) Expunere a unui corp, a unui material etc. la acțiunea unui flux de fotoni sau de particule. 3 (Pex) Fascicul de raze luminoase sau calorice emise de o sursă. 4 (Med) Expunere accidentală a organismului la radiațiile substanțelor radioactive, urmată de tulburări organice Si: iradiere (4). 5 (Med) Expunere a organismului la acțiunea unor radiații electromagnetice, în scopuri terapeutice Si: iradiere (5).

IRADIÁȚIE, iradiații, s. f. Emisiune de raze de lumină, de căldură etc. de către un corp; p. ext. fascicul de raze luminoase sau calorice emise de o sursă. [Pr.: -di-a-.Var.: iradiațiúne s. f.] – Din fr. irradiation, lat. irradiatio.

IRADIÁȚIE, iradiații, s. f. Emisiune de raze (de lumină, de căldură etc.); p. ext. fascicul de raze luminoase sau calorice emise de un izvor. – Pronunțat: -di-a-.

IRADIÁȚIE s.f. Emisiune de radiații (luminoase, calorice sau corpusculare); iradiere; (p. ext.) fascicul de raze emise de o sursă. [Pron. -di-a-, gen. -iei, var. iradiațiune s.f. / cf. fr. irradiation].

IRADIÁȚIE s. f. emisiune de radiații (luminoase, calorice sau corpusculare); iradiere; fascicul de raze emise de o sursă. (< fr. irradiation, lat. irradiato)

IRADIÁȚIE ~i f. Răspândire radială a razelor (de lumină, de căldură) emise de o sursă. [G.-D. iradiației; Sil. -di-a-ți-e] /<fr. irradiation, lat. irradiatio, ~onis[1]

  1. Var. iradiațiune (după def. din DEX și DN) — LauraGellner

IRADIAȚIÚNE s. f. v. iradiație.

IRADIÁȚIUNE s. f. v. iradiație.

IRADIAȚIÚNE s.f. v. iradiație.

*iradiațiúne f. (lat. irradiátio, -ónis. V. radiațiune). Emisiune de raze luminoase. Efuziunea luminiĭ în prejuru unuĭ corp luminos (ca stelele), ceĭa ce face ca acest corp să pară maĭ mare. Fig. Într’un corp organizat, ramificarea fibrelor, vaselor saŭ mișcărilor vitale de la un punct central la circumferență. – Și -áție.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iradiáție (-di-a-ți-e) s. f., art. iradiáția (-ți-a), g.-d. art. iradiáției; pl. iradiáții, art. iradiáțiile (-ți-i-)

iradiáție s. f., art. iradiáția (sil. -ți-a), g.-d. art. iradiáției; pl. iradiáții, art. iradiáțiile (sil. -ți-i-)[1]

  1. Var. iradiațiune (după def. din DEX și DN) — LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IRADIÁȚIE s. (FIZ.) iradiere.[1]

  1. Var. iradiațiune (după def. din DEX și DN) — LauraGellner
Intrare: iradiație
iradiație substantiv feminin
  • silabație: i-ra-di-a-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iradiație
  • iradiația
plural
  • iradiații
  • iradiațiile
genitiv-dativ singular
  • iradiații
  • iradiației
plural
  • iradiații
  • iradiațiilor
vocativ singular
plural
iradiațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iradiațiune
  • iradiațiunea
plural
  • iradiațiuni
  • iradiațiunile
genitiv-dativ singular
  • iradiațiuni
  • iradiațiunii
plural
  • iradiațiuni
  • iradiațiunilor
vocativ singular
plural

iradiație iradiațiune

  • 1. Emisie de raze de lumină, de căldură etc. de către un corp.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: iradiere
    • 1.1. prin extensiune Fascicul de raze luminoase sau calorice emise de o sursă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: