2 intrări
13 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IOTĂ s. f. (Pop. și fam.; în expr.) (Nici)o iotă = deloc, câtuși de puțin, nimic. – Din ngr. ióta. Cf. fr., it. iota.
iotă2 sfs [At: VLAHUȚĂ, N. 184 / E: ngr ίῶτα, it, fr iota] 1 Nume grecesc al literei i. 2 (Pfm; îlav) (Nici) o ~ Nimic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
iotă1 i vz iote
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IOTĂ s. f. (Pop. și fam.; în expr.) (Nici) o iotă = deloc, câtuși de puțin, nimic. – Din ngr. ióta. Cf. fr., it. iota.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
IOTĂ s. f. (Numai în expr.) (Nici) o iotă = de loc, cîtuși de puțin, nimic. Nu credeau o iotă din istoria cu armata boierească. GALAN, Z. R. 251. Nu ieșise cu nici o iotă din literele reci ale regulamentelor și rămăsese surd la plîngerile și necazurile soldaților. CAMILAR, N. I 152. N-au voie... a schimba o iotă măcar din textul meu. CARAGIALE, O. VII 516. – Pronunțat: io-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IOTĂ ~e f. fam.: Nici o ~ nimic; defel. [Sil. io-tă] /<ngr. iota
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iotă f. 1. numele grecesc al literei i; 2. fig. ceva foarte puțin: nu pot să schimb nicio iotă din hotărîrea mea ISP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ĭóta m. (vgr. ióta). Numele litereĭ I la Grecĭ: un ĭota, doĭ ĭota (saŭ doĭ de ĭota). S. f., pl. e. Nicĭ o ĭotă, nicĭ cel maĭ mic lucru: nu lipsește nicĭ o ĭotă. V. bechĭ și cirtă 1.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
iotă (cantitate mică) (fam.) s. f. (în: (nici) (măcar) o iotă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
iotă (cantitate mică) (fam.) s. f. (în expr. (nici)o iotă)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iotă s. f. (sil. io-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iote interj. (sil. io-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
iotă s. f. – Deloc, nimic, cîtuși de puțin. Din gr. ἰῶτα, cu același sens ca jota „nimic”, din sp.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: io-tă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: io-tă
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
iotă, iotesubstantiv feminin
-
- Nu credeau o iotă din istoria cu armata boierească. GALAN, Z. R. 251. DLRLC
- Nu ieșise cu nici o iotă din literele reci ale regulamentelor și rămăsese surd la plîngerile și necazurile soldaților. CAMILAR, N. I 152. DLRLC
- N-au voie... a schimba o iotă măcar din textul meu. CARAGIALE, O. VII 516. DLRLC
-
etimologie:
- ióta DEX '09
- iota DEX '09