2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

introducător, ~oare smf, a [At: IORGA, L. I, 282 / V: (înv) în~ / Pl: ~i, ~oare / E: introduce + -(ă)tor] (Persoană) care face ca ceva sau cineva să intre undeva. 3-6 (Persoană) care face ca o persoană să fie (primită sau) invitată de către cineva. 7-8 (Persoană) care face ca cineva să fie admis într-o organizație, instituție etc. 9-10 (Persoană) care ajută pe cineva să se inițieze într-un domeniu de activitate. 11-12 (Persoană) care introduce o concepție, o teorie. 13-14 (Persoană) care instituie un obicei.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

introducătór adj. m., s. m., pl. introducătóri; f. sg. și pl. introducătoáre

Intrare: introducătoare
introducătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • introducătoare
  • introducătoarea
plural
  • introducătoare
  • introducătoarele
genitiv-dativ singular
  • introducătoare
  • introducătoarei
plural
  • introducătoare
  • introducătoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: introducător (adj.)
introducător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • introducător
  • introducătorul
  • introducătoru‑
  • introducătoare
  • introducătoarea
plural
  • introducători
  • introducătorii
  • introducătoare
  • introducătoarele
genitiv-dativ singular
  • introducător
  • introducătorului
  • introducătoare
  • introducătoarei
plural
  • introducători
  • introducătorilor
  • introducătoare
  • introducătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)