O definiție pentru interdicție de limbaj


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INTERDICȚIE DE LIMBAJ (INTERDICȚIE DE VOCABULAR) s. f. + prep. + s. n. (cf. fr. interdiction, lat. interdictiocf. it. linguaggio, fr. langage): fenomen tabú, de evitare a folosirii unui cuvânt și de înlocuire a lui cu altul sau cu o perifrază metaforică, din superstiție sau din pudoare. Astfel, în limba română, cuvântul drac a fost înlocuit, din superstiție, prin nume foarte diverse ca Aghiuță, Nechipercea, Necuratul etc. sau prin perifrază ca ăl din baltă, ăl de pe comoară, ucigă-l toaca, ducă-se pe pustii etc. Cu timpul, caracterul de tabú al cuvântului drac s-a pierdut, acesta fiind folosit în nenumărate expresii și înjurături. De asemenea, cuvântul dos a fost înlocuit, din pudoare, prin cuvântul spate sau prin perifrază partea posterioară. În mod asemănător, în engleză, cuvântul devil („drac”) a fost înlocuit cu termenul dash („liniuță”), deoarece în scris apărea liniuța în locul numelui; în germană, cuvântul Teufel („drac”) a fost înlocuit cu termenii Kuckuck („cucu”) și Henker („călăul”); în franceză, cuvântul Dieu („Dumnezeu”) a fost evitat și înlocuit cu bleu („albastru”) în expresii ca morbleu (pentru mort Dieu „moartea lui Dumnezeu”) și corbleu (pentru corps Dieu „corpul lui Dumnezeu”) etc.

Intrare: interdicție de limbaj
interdicție de limbaj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.