O definiție pentru intercorelație


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

intercoreláție s. f., g.-d. art. intercoreláției

Intrare: intercorelație
intercorelație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • intercorelație
  • intercorelația
plural
genitiv-dativ singular
  • intercorelații
  • intercorelației
plural
vocativ singular
plural