10 definiții pentru insinuator insinuitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSINUATÓR, -OÁRE, insinuatori, -oare, adj. (Rar) Insinuant. [Pr.: -nu-a-] – Din fr. insinuateur.

insinuator, ~oare a [At: DEX / P: ~nu-a~ / Pl: ~i / E: fr insinuateur] 1-2 Insinuant (1-2).

INSINUATÓR, -OÁRE, insinuatori, -oare, adj. Insinuant. [Pr.: -nu-a-] – Din fr. insinuateur.

INSINUATÓR, -OÁRE adj. insinuant. (< fr. insinuateur)

INSINUATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care insinuează. /<fr. insinuateur

INSINUITÓR, -OÁRE, insinuitori, -oare, adj. (Învechit) Insinuant. Vizita neîncetat lagărul și, prin manierele lui insinuitoare, dobîndi amicia și încrederea tuturor căpitanilor armatei, și chiar a lui Tudor. FILIMON, C. 271.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

insinuatór (rar) (-nu-a-) adj. m., pl. insinuatóri; f. sg. și pl. insinuatoáre

insinuatór adj. m. (sil. -nu-a-), pl. insinuatóri; f. sg. și pl. insinuatoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: insinuator
insinuator adjectiv
  • silabație: -nu-a-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insinuator
  • insinuatorul
  • insinuatoru‑
  • insinuatoare
  • insinuatoarea
plural
  • insinuatori
  • insinuatorii
  • insinuatoare
  • insinuatoarele
genitiv-dativ singular
  • insinuator
  • insinuatorului
  • insinuatoare
  • insinuatoarei
plural
  • insinuatori
  • insinuatorilor
  • insinuatoare
  • insinuatoarelor
vocativ singular
plural
insinuitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insinuitor
  • insinuitorul
  • insinuitoru‑
  • insinuitoare
  • insinuitoarea
plural
  • insinuitori
  • insinuitorii
  • insinuitoare
  • insinuitoarele
genitiv-dativ singular
  • insinuitor
  • insinuitorului
  • insinuitoare
  • insinuitoarei
plural
  • insinuitori
  • insinuitorilor
  • insinuitoare
  • insinuitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

insinuator insinuitor

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 attach_file un exemplu
    exemple
    • Vizita neîncetat lagărul și, prin manierele lui insinuitoare, dobîndi amicia și încrederea tuturor căpitanilor armatei, și chiar a lui Tudor. FILIMON, C. 271.
      surse: DLRLC
  • comentariu Varianta insinuitor este învechită (ieșită din uz).
    surse: dexonline

etimologie: