injecție sf [At: BIANU, D. S. / Pl: ~ii / V: (înv) ~iune / E: fr injection] 1 (Med) Introducere, pe cale intravenoasă, intramusculară etc. cu ajutorul seringii, a unui medicament în stare lichidă. 2 Lichid introdus prin injecție (1). 3 (Teh) Procedeu de executare a pieselor de dimensiuni mici, constând în turnarea sub presiune a materialului necesar, topit în tipare. 4 (Teh) Introducere sub presiune a unui fluid sau a suspensiilor unui corp pulverulent, într-un material sau într-un spațiu închis. 5 (Mat) Funcție injectivă. 6 (Îs) Motor cu ~ Motor în care amestecul carburant se dozează cu un injector electronic, fără ajutorul carburatorului.

INJECȚIE, injecții, s. f. 1. Introducerea unui medicament lichid într-un organism cu ajutorul unei seringi; p. ext. lichidul introdus în acest mod. Injecții intravenoase. 2. Introducere sub presiune a unui fluid sau a suspensiilor unui corp pulverulent într-un material sau într-o incintă. Ridicase capota din stînga motorului și-i cerceta nestingherit pompa de injecție. MIHALE, O. 30.

INJECȚIE s.f. 1. Introducere forțată cu seringa a unei substanțe lichide în corp; (p. ext.) lichidul astfel introdus. 2. Introducere sub presiune a combustibilului în camera de ardere a unui motor. 3. (Mat.) Funcție injectivă. 4. (Geol.) Pătrundere sub presiune a unei magme în zonele cele mai adînci ale scoarței terestre. [Gen. -iei, var. injecțiune s.f. / cf. fr. injection].

INJECȚIE s. f. 1. injectare (I, 1, 2). 2. produsul care se injectează. 3. (mat.) funcție injectivă. 4. pătrundere sub presiune a unei magme în zonele cele mai adânci ale scoarței terestre. (< fr. injection, lat. iniectio)

INJECȚIE ~i f. 1) med. Introducere (cu seringa) sub presiune a unui medicament sau preparat fluid în organism. 2) Medicament astfel introdus în organism. 3) Introducere sub presiune a unui lichid într-un material sau într-un spațiu închis. Motor cu ~. [G.-D. injecției; Sil. -ți-e] /<fr. injection^[1]

INJECȚIUNE s. f. v. injecție

injecțiune sf vz injecție

INJECȚIUNE s.f. v. injecție.

injecți(un)e f. 1. acțiunea de a injecta; 2. lichidul injectat.

*injecțiúne f. (lat. in-jéctio, -ónis. V. de-jecțiune). Acțiunea de a injecta. Lichid care se injectează. – Și -écție.

injecție (desp. -ți-e) s. f., art. injecția (desp. -ți-a), g.-d. art. injecției; pl. injecții, art. injecțiile (desp. -ți-i-)

injecție (-ți-e) s. f., art. injecția (-ți-a), g.-d. art. injecției; pl. injecții, art. injecțiile (-ți-i-)

injecție s. f. (sil. -ți-e), art. injecția (sil. -ți-a), g.-d. art. injecției; pl. injecții, art. injecțiile (sil. -ți-i-)^[1]

injecție

INJÉCȚIE (< fr., lat.) s. f. 1. (MED.) Introducere intramusculară, intravenoasă, intradermică etc. sub presiune, cu ajutorul unei seringi, a unui medicament sub formă lichidă; p. ext. lichidul astfel introdus. 2. (TEHN.) Operație de introducere, sub presiune, a unui fluid într-un spațiu închis, într-un material etc. (ex. i. de combustibil, i. de fluid etc.). 3. (MAT.) Funcție injectivă. ♦ Morfism injectiv. 4. (GEOL.) Proces de pătrundere sub presiune a unei magme juvenile, într-un fond de roci, unde se consolidează sau pe care îl invadează, topindu-l și asimilându-l.

injécție, injecții s. f. 1. mită. 2. (glum.) raport sexual. 3. (pub.) investiție masivă / aport masiv de capital într-un domeniu sau o întreprindere.