2 intrări
19 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (6)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNFOMETARE s. f. Acțiunea de a înfometa și rezultatul ei. – V. înfometa.
ÎNFOMETARE s. f. Acțiunea de a înfometa și rezultatul ei. – V. înfometa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înfometare sf [At: DA / Pl: ~tări / E: înfometa] 1 Silire a unor ființe să flămânzească. 2 Constrângere prin foamete Si: înfometat (2). 3 Suferință provocată de foame.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNFOMETARE s. f. Acțiunea de a înfometa și rezultatul ei. Jaful sistematic practicat de imperialiști în țările coloniale duce la înfometarea populației băștinașe. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 86.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNFOMETA, înfometez, vb. I. Tranz. A face să flămânzească; a constrânge prin foame. – În + foamete.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNFOMETA, înfometez, vb. I. Tranz. A face să flămânzească; a constrânge prin foame. – În + foamete.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înfometa [At: IORDAN, L. R. A. 341 / Pzi: ~tez / E: în- + foamete] 1 vt A face să flămânzească. 2 vt A constrânge prin foamete. 3 vi A suferi de foame Si: a flămânzi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNFOMETA, înfometez, vb. I. Tranz. A face pe cineva să sufere de foame, a lipsi pe cineva de hrană, a constrînge prin foamete.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNFOMETA ~ez tranz. A face să îndure foame; a ține nehrănit; a flămânzi. /în + foamete
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înfometá v. a constrânge prin foame, prin foamete.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înfometéz v. tr. (d. foamete). Umplu de foame, fac să sufere de foamete: a înfometa poporu pin legĭ proaste. – La Delv. înfomat, flămînd.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înfometare s. f., g.-d. art. înfometării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înfometare s. f., g.-d. art. înfometării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înfometare s. f., g.-d. art. înfometării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înfometa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înfometez, 3 înfometează; conj. prez. 1 sg. să înfometez, 3 să înfometeze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înfometa (a ~) vb., ind. prez. 3 înfometează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înfometa vb., ind. prez. 1 sg. înfometez, 3 sg. și pl. înfometează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNFOMETARE s. v. flămânzire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNFOMETARE s. flămînzire. (~ unei populații africane.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNFOMETA vb. v. flămânzi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNFOMETA vb. a flămînzi. (A ~ pe cineva.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
înfometare, înfometărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a înfometa și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: flămânzire
- Jaful sistematic practicat de imperialiști în țările coloniale duce la înfometarea populației băștinașe. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 86. DLRLC
-
etimologie:
- înfometa DEX '09 DEX '98
înfometa, înfometezverb
- 1. A face să flămânzească; a constrânge prin foame. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: flămânzi
etimologie:
- În + foamete DEX '09 DEX '98