opțiuni
  • info

2 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INFAMARE, infamări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a infama; defăimare. – V. infama.

INFAMARE, infamări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a infama; defăimare. – V. infama.

infamare sf [At: DEX2 / Pl: ~mări / E: infama] (Liv) 1 Defăimare. 2 Dezonorare. 3 Acuzare pe nedrept.

INFAMA, infamez, vb. I. Tranz. (Livr.) A acuza pe nedrept; a defăima. – Din lat., it. infamare.

INFAMA, infamez, vb. I. Tranz. (Livr.) A acuza pe nedrept; a defăima. – Din lat., it. infamare.

infama vt [At: DN3 / Pzi: ~mez / E: lat, it infamare] (Liv) 1 A defăima. 2 A dezonora. 3 A acuza pe nedrept.

INFAMA vb. I. tr. (Liv.) A defăima, a dezonora; a acuza pe nedrept. [< it., lat. infamare].

INFAMA vb. tr. a acuza pe nedrept; a defăima. (< lat., it. infamare)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

infama vb., ind. prez. 1 sg. infamez, 3 sg. și pl. infamează

Intrare: infamare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infamare
  • infamarea
plural
  • infamări
  • infamările
genitiv-dativ singular
  • infamări
  • infamării
plural
  • infamări
  • infamărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: infama
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • infama
  • infamare
  • infamat
  • infamatu‑
  • infamând
  • infamându‑
 singular plural
  • infamează
  • infamați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • infamez
 (să)
  • infamez
  • infamam
  • infamai
  • infamasem
a II-a (tu)
  • infamezi
 (să)
  • infamezi
  • infamai
  • infamași
  • infamaseși
a III-a (el, ea)
  • infamează
 (să)
  • infameze
  • infama
  • infamă
  • infamase
plural I (noi)
  • infamăm
 (să)
  • infamăm
  • infamam
  • infamarăm
  • infamaserăm
  • infamasem
a II-a (voi)
  • infamați
 (să)
  • infamați
  • infamați
  • infamarăți
  • infamaserăți
  • infamaseți
a III-a (ei, ele)
  • infamează
 (să)
  • infameze
  • infamau
  • infamară
  • infamaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

infamare, infamărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi infama DEX '98 DEX '09

infama, infamezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.