O definiție pentru inditon


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

indít, indite s. n. Pânză albă de in cu care se acoperă pristolul (masa din altar). Este legată de jur împrejur cu un șnur, apărând astfel în fiecare colț semnul crucii. [Var.: inditión s. n.] – Din gr. indition.

Intrare: inditon
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inditon
  • inditonul
  • inditonu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • inditon
  • inditonului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)