11 definiții pentru incoruptibilitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCORUPTIBILITÁTE s. f. Calitate a celui care nu se lasă corupt; integritate, cinste exemplară, onestitate. – Din fr. incorruptibilité, lat. incorruptibilitas, -atis.

INCORUPTIBILITÁTE s. f. Calitate a celui care nu se lasă corupt; integritate, cinste exemplară, onestitate. – Din fr. incorruptibilité, lat. incorruptibilitas, -atis.

incoruptibilitate sf [At: DA / Pl: ~tăți / E: fr incoruptibilité] 1 Integritate. 2 Cinste exemplară.

INCORUPTIBILITÁTE s. f. Calitate a celui care nu se lasă corupt; integritate, cinste deplină.

INCORUPTIBILITÁTE s.f. Integritate, cinste exemplară. [Cf. fr. incorruptibilité, lat. incorruptibilitas].

INCORUPTIBILITÁTE s. f. integritate, cinste exemplară. (< fr. incorruptibilité, lat. incorruptibilitas)

incoruptibilitate f. calitatea celui incoruptibil: incoruptibilitatea magistraturii.

*incoruptibilitáte f. (lat. in-corruptibilitas, -átis). Calitatea de a nu putea fi corupt: incoruptibilitatea unuĭ magistrat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incoruptibilitáte s. f., g.-d. art. incoruptibilitắții

incoruptibilitáte s. f., g.-d. art. incoruptibilității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INCORUPTIBILITÁTE s. v. cinste.

INCORUPTIBILITATE s. cinste, corectitudine, integritate, lealitate, onestitate, (livr.) probitate, (rar) onorabilitate, (înv.) onestate, onestie, (înv. și reg. fig.) curățenie, curăție. (~ unui slujbaș.)

Intrare: incoruptibilitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incoruptibilitate
  • incoruptibilitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • incoruptibilități
  • incoruptibilității
plural
vocativ singular
plural

incoruptibilitate

etimologie: