3 intrări
12 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INCENDIATOR, -OARE, incendiatori, -oare, s. m. și f. Persoană care provoacă un incendiu. ♦ Fig. Persoană care îndeamnă la acțiuni violente; instigator, provocator. [Pr.: -di-a-] – Incendia + suf. -tor.
INCENDIATOR, -OARE, incendiatori, -oare, s. m. și f. Persoană care provoacă un incendiu. ♦ Fig. Persoană care îndeamnă la acțiuni violente; instigator, provocator. [Pr.: -di-a-] – Incendia + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incendiator, ~oare smf, a [At: DA ms / P: ~di-a~ / Pl: ~i, ~oare / E: incendia + -tor] 1-2 (Persoană) care provoacă un incendiu. 3-6 (Persoană) care îndeamnă (la revoltă sau) la acțiuni violente Si: instigator, provocator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCENDIATOR, -OARE, incendiatori, -oare, s. m. și f. Persoană care provoacă un incendiu (cu intenții criminale). ♦ Fig. Persoană care ațîță, care îndeamnă la acțiuni războinice, violente; provocator. – Pronunțat: -di-a-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCENDIATOR, -OARE s.m. și f. Provocator al unui incendiu. ♦ (Fig.) Ațîțător, provocator. [Pron. -di-a-. / < incendia + -tor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCENDIATOR, -OARE I. s. m. f. 1. provocator al unui incediu. 2. (fig.) ațâțător, provocator. II. s. n. navă mică cu vele cu exploziv, care servea la incendierea navelor inamice, prin abordare. (< incendia + -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INCENDIATOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. 1) Persoană care incendiază; om care provoacă un incendiu. 2) fig. Persoană care îndeamnă la acțiuni violente; ațâțător; instigator; incitator; provocator. /a incendia+ suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*incendiatór, -oáre adj. și s. Dătător de foc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
incendiatoare (desp. -di-a-) s. f., g.-d. art. incendiatoarei; pl. incendiatoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incendiatoare (-di-a-) s. f., g.-d. art. incendiatoarei; pl. incendiatoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incendiatoare s. f. (sil. -di-a-), g.-d. art. incendiatoarei; pl. incendiatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
INCENDIATOR s., adj. v. agitator, ațâțător, instigator, provocator, tulburător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incendiator s., adj. v. AGITATOR. AȚÎȚĂTOR. INSTIGATOR. PROVOCATOR. TULBURĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -di-a-
| substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
- silabație: -di-a-tor
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
- silabație: -di-a-tor
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
- silabație: -di-a-tor
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
incendiator, incendiatoaresubstantiv neutru
- 1. Navă mică cu vele cu exploziv, care servea la incendierea navelor inamice, prin abordare. MDN '00
etimologie:
- incendia + sufix -tor MDN '00
incendiator, incendiatorisubstantiv masculin incendiatoare, incendiatoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care provoacă un incendiu. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Persoană care îndeamnă la acțiuni violente. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: agitator ațâțător incitator instigator provocator tulburător
-
etimologie:
- Incendia + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.