12 definiții pentru „incandescent”   declinări

INCANDESCÉNT, -Ă, incandescenți, -te, adj. (Adesea fig.) Care se află în stare de incandescență. – Din fr. incandescent, lat. incandescens, -ntis.

INCANDESCÉNT, -Ă, incandescenți, -te, adj. (Adesea fig.) Care se află în stare de incandescență. – Din fr. incandescent, lat. incandescens, -ntis.

INCANDESCÉNT, -Ă, incandescenți, -te, adj. (Despre un corp) Care se află în stare de incandescență. Cărbune incandescent.În uzină muncitorii transformă lutul, piatra și rămășița de fier în șuvoi incandescent. CĂLUGĂRU, O. P. 438.

incandescént adj. m., pl. incandescénți; f. incandescéntă, pl. incandescénte

incandescént adj. m., pl. incandescénți; f. sg. incandescéntă, pl. incandescénte

INCANDESCÉNT adj. înroșit, roșu. (Metal ~.)

INCANDESCÉNT, -Ă adj. (Fiz.) În stare de incandescență. [Cf. fr. incandescent, it. incandescente].

INCANDESCÉNT, -Ă adj. în stare de incandescență. (< fr. incandescent, lat. incandescens)

INCANDESCÉNT ~tă (~ți, ~te) Care este în stare de incandescență. [Sil. -des-cent] /<fr. incandescent, lat. incandescens, ~ntis

incandescent a. 1. încălzit până să devie alb; 2. fig. plin de foc, de însuflețire.

*incandescént, -ă adj. (lat. in-candéscens, -éntis. V. candid, candelă, candelabru, policandru, incendiŭ, încîntat). Albit de mare căldură, cum se face feru [!] cînd îl țiĭ în foc orĭ cum e flacăra. Fig. Aprins de pasiune: ochiĭ îĭ eraŭ incandescențĭ de furie.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

INCANDESCÉNT adj. înroșit, roșu. (Metal ~.)