2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INACTIVÁT, -Ă, inactivați, -te, adj. Care a devenit inactiv. – V. inactiva.

INACTIVÁT, -Ă, inactivați, -te, adj. Care a devenit inactiv. – V. inactiva.

inactivat, ~ă a [At: DEX-S / Pl: ~ați, ~e / E: inactiva] 1-2 Care a devenit inactiv (1-2).

INACTIVÁ, inactivez, vb. I. Tranz. 1. A face să devină inactiv; a anihila, a suprima. 2. (Chim.) A face să nu reacționeze; a neutraliza. – Din fr. inactiver.

INACTIVÁ, inactivez, vb. I. Tranz. 1. A face să devină inactiv; a anihila, a suprima. 2. (Chim.) A face să nu reacționeze; a neutraliza. – Din fr. inactiver.

inactiva [At: DN3 / Pzi: ~vez / E: fr inactiver] 1-2 vtr A face să devină sau a deveni inactiv (1) Si: a (se) anihila (1-2). 3 vt (Chm) A face să nu reacționeze Si: a neutraliza.

INACTIVÁ vb. I. tr. A face ceva să devină inactiv, să nu poată reacționa; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza. [Cf. fr. inactiver, it. inattivare].

INACTIVÁ vb. tr. a face inactiv, să nu poată reacționa; a anihila, a suprima un agent biologic; a neutraliza. (< fr. inactiver)

A SE INACTIVÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre agenți patogeni) A deveni inactiv; a se neutraliza. /<fr. inactiver

A INACTIVÁ ~éz tranz. (agenți patogeni) A face să se inactiveze; a neutraliza. /<fr. inactiver


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inactivá vb., ind. prez. 1 sg. inactivéz, 3 sg. și pl. inactiveáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INACTIVÁ vb. (CHIM.) a inactiviza. (A ~ o substanță activă.)

Intrare: inactivat
inactivat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inactivat
  • inactivatul
  • inactivatu‑
  • inactiva
  • inactivata
plural
  • inactivați
  • inactivații
  • inactivate
  • inactivatele
genitiv-dativ singular
  • inactivat
  • inactivatului
  • inactivate
  • inactivatei
plural
  • inactivați
  • inactivaților
  • inactivate
  • inactivatelor
vocativ singular
plural
Intrare: inactiva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inactiva
  • inactivare
  • inactivat
  • inactivatu‑
  • inactivând
  • inactivându‑
singular plural
  • inactivea
  • inactivați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • inactivez
(să)
  • inactivez
  • inactivam
  • inactivai
  • inactivasem
a II-a (tu)
  • inactivezi
(să)
  • inactivezi
  • inactivai
  • inactivași
  • inactivaseși
a III-a (el, ea)
  • inactivea
(să)
  • inactiveze
  • inactiva
  • inactivă
  • inactivase
plural I (noi)
  • inactivăm
(să)
  • inactivăm
  • inactivam
  • inactivarăm
  • inactivaserăm
  • inactivasem
a II-a (voi)
  • inactivați
(să)
  • inactivați
  • inactivați
  • inactivarăți
  • inactivaserăți
  • inactivaseți
a III-a (ei, ele)
  • inactivea
(să)
  • inactiveze
  • inactivau
  • inactiva
  • inactivaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inactivat

  • 1. Care a devenit inactiv.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi inactiva
    surse: DEX '98 DEX '09

inactiva

etimologie: