11 definiții pentru imperturbabilitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IMPERTURBABILITÁTE s. f. Însușirea de a fi imperturbabil, starea omului imperturbabil. – Din fr. imperturbabilité.

imperturbabilitate sf [At: DA ms / Pl: ~tăți / E: fr imperturbabilité] (Rar) 1 Lipsă de reacție afectivă Si: flegmatism. 2 Stăpânire de sine. 3 Calm.

IMPERTURBABILITÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a fi imperturbabil, starea omului imperturbabil. – Din fr. imperturbabilité.

IMPERTURBABILITÁTE s.f. Stare a celui imperturbabil; stăpânire de sine, netulburare. [Cf. fr. imperturbabilité].

IMPERTURBABILITÁTE s. f. stare a celui imperturbabil. (< fr. imperturbabilité)

imperturbabilitate f. starea celui imperturbabil.

*imperturbabilitáte f. (d. imperturbabil). Calitatea de a fi imperturbabil. V. ataraxíe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

imperturbabilitáte s. f., g.-d. art. imperturbabilitắții

imperturbabilitáte s. f., g.-d. art. imperturbabilității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IMPERTURBABILITATE s. calm, flegmă, placiditate. (~ unei persoane.)

Intrare: imperturbabilitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • imperturbabilitate
  • imperturbabilitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • imperturbabilități
  • imperturbabilității
plural
vocativ singular
plural

imperturbabilitate

etimologie: